FOTO: MediafaxFoto
Intervenţia internaţională în Afganistan a început după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite şi viza înlăturarea regimului taliban de la Kabul, care coopera strâns cu terorismul internaţional şi cu Osama bin Laden.
În decembrie 2001, începe ISAF, misiunea de securitate în Afganistan, condusă de NATO. Planul iniţial al Alianţei era protejarea Kabulului şi regiunilor din jur în faţa unor atacuri ale talibanilor sau ale al-Qaeda, pentru a permite crearea unei administraţii afgane provizorii. Cu timpul, misiunea a fost extinsă pe întreg teritoriul ţării.
La apogeu, peste 130.000 de soldaţi din 50 de ţări erau staţionaţi în Afganistan.
România a avut unul dintre cele mai mari contingente, peste 1.800 de soldaţi în unele dintre cele mai fierbinţi zone de luptă.
Coaliţia internaţională a pierdut peste 3.400 de soldaţi, printre care şi 23 de români.
Retragerea forţelor şi transferul de responsabilităţi către armata şi poliţia afgană au început în 2013. Atunci, NATO şi Statele Unite au semnat mai multe tratate cu autorităţile de la Kabul, care să permită trupelor Alianţei să rămână în ţară şi după 2015.
„După încheierea misiunii internaţionale de luptă, la finalul anului 2014, vom deschide un nou capitol al relaţiilor dintre NATO şi Afganistan. Securitatea Afganistanului va fi doar în mâinile celor 350.000 de soldaţi şi poliţişti afgani. Dar aliaţii NATO, împreună cu ţările partenere, vor rămâne să-i antreneze, să-i sfătuiască şi să-i asiste. Nu plecăm”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
„Vom rămâne într-o zonă de război, dar nu cu o misiune de război”, a precizat lt. Gen. Carsten Jacobsen, comandant-adjunct NATO în Afganistan.
La noua misiune de sprijin a NATO în Afganistan vor participa în jur de 12.500 de soldaţi din 30 de ţări, cei mai mulţi din Statele Unite. România va avea dislocaţi aproape 650 de soldaţi, mulţi dintre ei fiind responsabili cu securitatea aeroportului din Kandahar.