Regimul nord-coreean condus de Kim Jong Un trebuie să plătească despăgubiri de milioane de dolari pentru o schemă de repatriere din perioada 1959-1984, potrivit unei cereri de chemare în judecată depusă la un tribunal din Tokyo. Mai mulți oameni au dat în judecată Coreea de Nord pentru că au fost victimele unei campanii de repatriere, în urma căreia mai mult de 90.000 de oameni s-au întors din Japonia în Coreea de Nord, unde li s-a promis „paradisul pe Pământ”, dar îi aștepta „iadul”, scrie BBC.
Campania de repatriere a fost descrisă ulterior de mai mulți drept „răpire de stat”. Cinci oameni care au luat parte la această schemă și care mai apoi au fugit din Coreea de Nord cer despăgubiri de 100 de milioane de yeni fiecare (880.000 de dolari).
Ei nu se așteaptă ca liderul nord-coreean să se prezinte la proces sau să plătească aceste daune, dar speră că o decizie a instanței va fi de ajutor pentru negocieri viitoare.
Mii de coreeni s-au mutat în Japonia - mulți dintre ei cu forța - în timpul perioadei de dominație a peninsulei coreene, care a durat din 1910 până în 1945. Marea majoritate a celor implicați ulterior în campania de repatriere erau etnici coreeni, cărora li s-a prezentat o versiune a „Statului-tată” ca un „paradis”, iar unele dintre soțiile lor japoneze i-au însoțit.
Ambele țări, și Coreea de Nord, și Japonia, au susținut campania de repatriere. Coreea de Nord era disperată să reconstruiască țara răvășită după cel de-al Doilea Război Mondial și Războiul Coreean, iar Japonia îi considera străini pe coreeni și a ajutat bucuroasă la relocarea lor, mai scrie BBC.
Combinația de discriminare din Japonia și propaganda nord-coreeană, care le promitea o viață idilică - servicii gratuite de sănătate, educație și locuri de muncă în țara de origine - a constituit o tentație uriașă.
Pentru mulți dintre ei, realitatea a însemnat muncă forțată în ferme, mine sau fabrici, încălcarea drepturilor omului și imposibilitatea de a părăsi din nou țara.
Cei cinci care au deschis procesul la tribunalul din Tokyo sunt conștienți că acțiunea lor are caractere mai degrabă simbolic și acceptă acest lucru.
Patru dintre reclamanți sunt etnici coreeni, iar al cincilea este soția japoneză a unui coreean repatriat. Toți cinci au reușit ulterior să fugă înapoi în Japonia.
Avocatul lor, Kenji Fukuda, a declarat că „Nu ne așteptăm ca Coreea de Nord să accepte o decizie a instanței sau să plătească despăguiri”. Dar, dacă vor câștiga procesul, „sperăm că guvernul japonez va putea negocia cu Coreea de Nord”.
Cele două țări nu au relații diplomatice oficiale.
Numele lui Kim Jong Un apare în proces pentru că el este liderul actual al Coreei de Nord, potrivit BBC.
În plângerea depusă la tribunal se susține că Coreea de Nord i-a înșelat pe reclamanți făcând „reclamă falsă pentru a se reloca în Coreea de Nord”, unde „respectarea drepturilor omului este practic imposibilă”.
Unul dintre reclamanți, Eiko Kawasaki, 79 de ani, a declarat că niciunul dintre ei nu s-ar fi întors dacă știau ce-i așteaptă. În 2003, ea a fugit din Coreea de Nord, lăsându-și în urmă copilul adult.
Un alt reclamant, Lee Tae-kyung, s-a întors în Coreea de Nord în 1960, la vârsta de 8 ani.
„Ni s-a spus că mergem într-un paradis pe Pământ. În loc de asta, am ajuns în iad și ni s-a încălcat unul dintre cel mai fundamentale drepturi ale omului: dreptul de a pleca”, a declarat el.
Lee Tae-kyung a reușit să fugă din Coreea de Nord 46 de ani mai târziu, în 2006.
Editor : B.P.
