Mesajul mai mult decât împăciuitor al cancelarului german Angela Merkel, arată dilema celei mai puternice ţări europene. Să menţină presiunea asupra Rusiei, în privinţa crizei din Ucraina, dar şi dialogul cu Moscova. De unde vine nevoia anumitor politicieni de la Berlin să protejeze orgoliile Rusiei şi care sunt scenariile pesimiste de care se tem germanii, au încercat să afle reporterii Digi24.
Istoricul Jürgen Kocka, profesor la Universitatea Liberă din Berlin, împarte politicienii germani în două tabere. „Există unii care îl apără pe Putin, mai exact, există unii care înclină să înţeleagă politica lui Putin. Aceştia sunt oamenii care vor pentru Germania reînnodarea vechii prietenii cu Rusia, cei care vorbesc despre sufletul german. Ceilalţi spun că Germania aparţine Vestului şi că nu trebuie să punem sub semnul întrebării această reuşită importantă”, a spus dr. Jürgen Kocka, istoric Freie Universität Berlin.
O explicaţie pentru relativa bunăvoinţă arătată de unii politicieni germani faţă de liderul de la Kremlin este aceasta: „Un antiamericanism puternic pe care îl găsim atât la partidele de stânga, unde mă plasez şi eu, cât şi la cele de dreapta”, a spus Marieluise Beck, parlamentar. Discursul politicienilor germani cu simpatii pentru Moscova se nuanţează totuşi, când vine vorba despre pericolele pe care o eventuală prăbuşire a Rusiei, generată de problemele economice, le-ar avea pentru întrega Europă. „Prăbuşirea unei ţări care depozitează opt mii de focoase atomice şi care are un aparat decizional care nu funcţionează după reguli clare nu vreau să aibă loc pe continent”, a spus Matthias Platzeck, politician.
Dincolo de spectrul focoaselor nucleare, Moscova apare în orice ecuaţie a securităţii europene, indiferent de tacticile Kremlinului. „Nu pot să-mi imaginez un viitor în opoziţie cu Rusia, nu pot să-mi imaginez asta pentru continent, nici pentru Ucraina”, a spus Matthias Platzeck, politician. „Nu există o rezolvare a problemelor europene fără Rusia. Din păcate, partea gravă a problemei este că nu există o rezolvare a problemelor nici alături de Rusia”, a declarat Eckart Stratenschulte, Academia de Studii Europene Berlin.
De aici şi dilema, dar şi neîncrederea şi îngrijorarea politicienilor care critică politica Rusiei în fostul spaţiu sovietic şi atitudinea prea conciliantă, în opinia lor, adoptată de Berlin în privinţa Moscovei. Ei sunt nemulţumiţi de provocările continue ale Moscovei la adresa Uniunii Europene şi a NATO.
„Cum arăt că NATO este doar un tigru de jucărie? Pregătesc minoritatea rusă dintr-o ţară, chiar de la bază. Manipularea prin intermediul televiziunilor şi propagandei există deja. Caut să organizez cu ajutorul serviciilor secrete un referendum pentru independenţă sau înscenez un atac ca să mă văd nevoit să apăr populaţia vorbitoare de rusă. Şi toate acestea într-un stat membru NATO. Şi apoi văd cum reacţionează NATO. Iar în Germania se va spune atunci, să intrăm în război pentru ăştia?”, a spus Marieluise Beck, parlamentar.