Povestea bazei de la Guantanamo și cum a ajuns ea la americani

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Povestea prezenţei americane la Guantanamo Bay începe în 1898, în timpul războiului cu spaniolii, când Statele Unite şi-au stabilit acolo o bază navală. Teritoriul a trecut sub controlul şi sub jurisdicţia Statelor Unite în urma tratatului încheiat, în 1903, cu Havana. Americanii se angajau atunci să plătească 2.000 de dolari pe an, în monede de aur. În 1934, suma a crescut la 4.085 de dolari.

Acel tratat a fost permanent denunţat de regimul comunist de la Havana, care a considerat înţelegerea ilegală. Decenii la rând, Fidel Castro a susţinut că tratatul a fost obţinut de americani sub presiunea forţei şi că e un act care încalcă legislaţia internaţională.

Situaţia a devenit şi mai complicată din 2002 încoace, când Statele Unite au deschis la Guantanamo celebrul şi controversatul centru de detenţie pentru suspecţii de terorism. Printre cei 800 de prizonieri sunt şi câţiva dintre cei mai periculoşi lideri al-Qaida, inclusiv creierele atentatelor de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite. În 2008, la începutul primului mandat, preşedintele Barack Obama promitea închiderea bazei.

„Sunt mai multe lucruri pe care le-aţi putea face la început, prin ordin executiv. Unul ar fi închiderea bazei de la Guantanamo. Altul, schimbarea tehnicilor de interogare folosite de armată. La acestea vă gândiţi acum la început?” - a fost întrebat președintele Barack Obama, într-o emisiune televizată, la începutul mandatului său.

„Da. Am spus de mai multe ori că intenţionez să închid Guantanamo şi o să urmăresc acest scop. Am spus în repetate rânduri că Statele Unite nu folosesc tortura. Mă voi asigura că nu folosim tortura. Sunt elemente ale eforturile de a ne recâştiga prestigiul în lume”, a răspuns Barack Obama.

Acum, spre finalul celui de-al doilea mandat al preşedintelui Obama, situaţia bazei de la Guantanamo rămâne neschimbată.

În acest context, cubanezii profită de reluarea relaţiilor diplomatice cu Statele Unite şi redeschid acest subiect vechi şi complicat.

„Am spus că, pentru Cuba, normalizarea relaţiilor presupune rezolvarea unor probleme aflate în suspans, printre care am menţionat ridicarea embargoului împotriva Cubei, retrocedarea teritoriului Guantanamo şi deplina respectare a suveranităţii ţării noastre”, a declarat Bruno Rodriguez, ministrul cubanez de externe.

„La acest moment, nu purtăm discuţii şi nici nu avem intenţia să modificăm tratatul existent sau alte aranjamente cu privire la baza navală. Ştim că puterea din Cuba are sentimente puternice în această privinţă, dar nu pot spune ce ne va rezerva viitorul. La acest moment, nu discutăm acest dosar”, a punctat John Kerry, secretarul american de Stat.

Baza navală americană de la Guantanamo Bay, care se întinde pe 120 de kilometri pătraţi, a mai fost folosită de americani şi în alte scopuri. A mai fost centru de triere pentru azilanţi, dar şi centru pentru refugiaţii bolnavi de HIV.