PORTRET | Alexis Tsipras, omul care nelinişteşte zona euro
Alexis Tsipras a evoluat rapid: de la politician de opoziție la un nume cu greutate în Grecia. Ambițios și carismatic, bărbatul de 40 de ani s-a poziționat vehement împotriva condițiilor extreme de austeriate impuse de creditorii internaționali pentru salvarea Greciei de la faliment.
„Mesajul poporului grec şi al Syriza pentru cei din nordul Europei, care şi-au băgat mâinile în buzunare, este că nu mai vrem împrumuturi. Vrem o soluţie viabilă astfel încât să putem returna ce ni s-a dat, nu să cădem într-o gaură neagră, unde din păcate am ajuns, şi în acelaşi timp să aducem Grecia pe calea creşterii economice”, spunea el în ianuarie 2015, după ce partidul său a câștigat alegerile.
Născut în Atena în 1974, la trei zile după căderea juntei militare, Alexis Tsipras s-a alăturat mişcării tinerilor comunişti şi a devenit rapid un activist remarcabil. A studiat ingineria, dar s-a dedicat în întregime politicii. În 2008, la 33 de ani, a devenit cel mai tânăr lider al unui partid politic din Grecia. După alegerile legislative din ianuarie, Alexis Tsipras devine cel mai tânăr lider politic din istoria modernă a Greciei. Încă din primele zile de guvernare, el a promis că va schimba relaţia cu Uniunea Europeană, de la una de supunere la una de egalitate.
„Avem în faţa noastră oportunitatea imensă pentru un nou început între Grecia şi Europa, pentru o nouă politică, pentru o nouă relaţie, bazată pe încredere, respect, solidaritate şi responsabilitate”, spunea el în ianuarie 2015.
Entuziasmul de început s-a stins repede. Aflată într-o situație financiară tot mai dificilă, Grecia trebuie să-i convingă pe creditorii internaționali să accepte o extindere a împrumutului extern. Acesta depășea oricum 260 de miliarde de euro. Liderii europeni s-au arătat dispuși să negocieze cu noua conducere a Greciei. Preşedintele Comisiei Europene îi face chiar o primire călduroasă la Bruxelles, în februarie.
Discuțiile ajung, însă, în scurt timp, în impas. Creditorii se arată nemulțumiți de propunerile făcute de noul guvern și de refuzul de a aplica măsurile de austeritate cerute. În ciuda neînțelegerilor, creditorii sunt dispuși să prelungească acordul de finanțare. Cu o condiţie: Guvernul de la Atena să vină cu propuneri concrete și un plan detaliat de aplicare a lor.
Alexis Tsipras este nevoit să facă o adevărată echilibristică între cerințele creditorilor și presiunea electoratului grec căruia îi promisese că nu va ceda. Premierul se arată a nu fi dispus la compromisuri în domeniile sensibile: pensiile și salariile bugetarilor. În fața acestei atitudini, liderii europeni refuză, la rândul lor, în martie 2015, să elibereze ultima tranșă din împrumutul extins de 7,2 miliarde de euro. Discuțiile ajung într-o fundătură, iar liderii din zona euro anunță un summit extraordinar pentru a discuta situația din Grecia. Înâlnirea are loc la sfârşitul lunii iunie.
„Este vremea unor soluţii substanţiale şi viabile care ar permite Greciei să revină la creşterea economică în interiorul zonei euro, cu respectarea dreptăţii şi a coeziunii sociale”, spunea premierul elen.
„Am făcut progrese în ultimele două zile, dar nu am ajuns încă la un acord”, arăta și Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
Deşi ambele părţi spun că sunt aproape de un acord, discuţiile eşuează din nou. Finalul lunii iunie marchează debutul marii crize.
Alexis Tsipras îşi retrage negociatorii şi anunţă că va supune propunerile creditorilor unui referendum. Privit cu consternare la Bruxelles, este aplaudat acasă.
Criza se adânceşte după ce premierul anunţă închiderea băncilor şi restricţii la retragerile de capital. Iar analiştii politici se întreabă acum cât va mai rezista popularitatea tânărului premier grec, dacă executivul elen nu va mai fi capabil să plătească pensiile şi salariile bugetarilor, pentru care a luptat atât de mult.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
