De peste un sfert de secol la putere, ultimul dictator de pe continent se agață de funcție după ce bielorușii s-au revoltat împotriva sa. Au avut loc manifestații uriașe și greve în uzinele de stat, pentru că oamenii sunt scandalizați de rezultatul alegerilor prezidențiale. Îl acuză pe liderul Lukașenko de fraudarea scrutinului, după ce a pretins că l-a câștigat cu peste 80% din voturi. Furia lor e alimentată de brutalitatea cu care autoritățile au ripostat. Imaginile cu protestatari bătuți au făcut înconjurul lumii, deși regimul a vrut să le cenzureze. Acum, chiar și cei care lucrează pentru Lukașenko schimbă tabăra. Igor Iemelianov e unul dintre ei. Ofițerul de poliție și-a predat insigna după ce a fost martor la înăbușirea protestelor. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Minsk, 9 august, noaptea alegerilor. De la o fereastră, cameramanul Deutsche Welle filmează cum un protestatar este lovit în stomac.
Zilele și nopțile care au urmat ne-au demonstrat că acest tip de brutalitate a poliției nu a fost o excepție. În alte imagini, poliția atacă un grup de manifestanți.
Loviturile asupra protestatarilor curg aproape cu satisfacție. Sunt tot mai multe astfel de înregistrări pe rețelele sociale.
E greu să privești imagini în care scutierii acționează împotriva propriilor cetățeni. Scenele au făcut înconjurul lumii.
Dar, și mai important, al țării. Au fost văzute în fiecare sat, oraș și familie din Belarus, inclusiv la familia Iemelianov. Lui Igor Iemelianov încă i se pare tulburător să urmărească aceste înregistrări.
Igor Iemelianov, fost căpitan de poliție: Mi se umplu ochii de lacrimi. Bat oamenii și nu pățesc nimic după aceea. Uitați cum îi lovesc cu toată puterea.
Igor este el însuși ofițer de poliție - sau mai bine zis, a fost. La 11 august, după două zile de la alegeri, și-a predat insigna, păstrându-și doar epoleții - ca suvenir al celor 15 ani de muncă.
În Belarus nu e lucru puțin să renunți la un loc de muncă bun. A luat decizia după ce s-a consultat cu soția sa, Marina. Igor spune că se hotărâse de la prima picătură de sânge vărsată în timpul demonstrațiilor.
Igor Iemelianov, fost căpitan de poliție: Mi-a fost teamă că ar putea să mă trimită în orice moment să acționez împotriva protestatarilor - că voi primi ordinul în timp ce eram încă în uniformă. Așa că a trebuit să demisionez. N-aș fi putut încalca un ordin - ar fi însemnat să dezertez, să-mi abadonez camarazii și să plec pur și simplu. Ca om, nu puteam face nici asta. Odată trimiși undeva, suntem acolo unul pentru altul. Așa că înainte ca toate astea să se întâmple, mi-am dat demisia.
Mai spune că nici pe departe nu este singurul care a renunțat.
Igor Iemelianov, fost căpitan de poliție: În departamentul meu, estimez că aproximativ zece la sută dintre angajați au plecat - vă dați seama? 10% dintre polițiști!
Soția lui se teme că Igor ar putea fi tras la răspundere într-un fel sau altul.
Marina Iemelianova: Mi-e teamă că într-o zi când o va duce la grădiniță pe fiica noastră nu se va mai întoarce acasă și n-aș ști unde să-l caut. Dar, decizia a fost luată și, oricum, dacă ar trebui să analizăm din nou situația, am proceda la fel.
În Minsk, scutierii au primit îmbrățișări și sărutări. Unii dintre ei priveau de parcă nu pricepeau ce li se întâmplă. Au fost mobilizați să păzească o clădire guvernamentală în fața căreia avea loc o mare manifestație.
„Poliția este cu oamenii”, au scandat protestatarii. Singura întrebare e de când.