Paşaport diplomatic | Vicepremierul turc: Dacă inegalităţile se vor menţine, comunitatea mondială se va confrunta cu probleme umanitare şi mai grave
50.000.000 de oameni trăiesc astăzi în zone de război, după cum arată cifrele lansate recent de Organizația Națiunilor Unite. Numărul uriaș arată că oricât de mult se străduie liderii politici să rezolve conflictele, încă nu fac suficient. Este dificil să oprești luptele armate, dar să îi ajuți pe cei care au ajuns fără voia lor în situații limită este parte din natura umană. A venit momentul să ne reamintim ce înseamnă să fii om. Șefi de stat și de guvern din toată lumea, secretarul general al ONU, papa Francisc, actori și lideri influenți din toată lumea s-au adunat în această săptămână la Istanbul pentru a pune la punct un plan global de rezolvare a crizei umanitare. Și au subliniat că implicarea tuturor țărilor care se bucură de pace nu este opțională, ci obligatorie.
Numan Kurtulmuş, vicepremier Turcia: Aşa cum ştiţi, chestiunea refugiaţilor a devenit una din problemele majore ale scenei politice mondiale. A început ca o criza umanitară, în urmă cu 5 ani, în aprilie 2011. De atunci, am avut circa 3 milioane de refugiaţi: 2,7 milioane din Siria şi aproximativ 300 de mii de la graniţa cu Irak, din teritoriile irakiene. Pe de altă parte, Turcia este ţară de tranzit către Europa dinspre mai multe ţări orientale: Afganistan, Bangladesh, Pakistan, India, Myanmar, şi altele. Apoi, suntem ţară de tranzit şi dinspre sud, respectiv Orientul Mijlociu şi continentul african. Costurile pe care Turcia a trebuit să şi le asume au fost de 9 miliarde de dolari SUA. Avem 20 de tabere de refugiaţi, bine echipate, în mai multe oraşe din Turcia, iar numărul celor cazaţi în acestea este de cca 300 de mii. Aceasta înseamnă că majoritatea refugiaţilor din Turcia trăiesc în oraşe. După cum ştiţi, Kilis în sud este sub atacul organizaţiei Daesh. Iniţial, în acest oraş trăiau 130 de mii de oameni. Acum aici sunt peste 130 de refugiaţi. Numărul refugiaţilor este mai mare decât era populaţia oraşului. Deci situaţia a dus la greutăţi foarte mari pentru locuitorii oraşului. Dar noi, turcii suntem motivaţi în această chestiune de sentimentul frăţiei. Vorbim de vecinătate. Ei sunt vecinii noştri, trec prin vremuri grele, trăiesc sub atacul permanent al regimului brutal din Siria. In plus, din păcate locuitorii Siriei sunt ameninţaţi de luptele dintre diferite grupări, sprijinite de diferite ţări. Din păcate teritoriile siriene şi anumite părţi din Irak sunt un paradis pentru organizaţiile teroriste.
Numan Kurtulmuş, vicepremier Turcia: Avem două surse de pericol: una este situaţia dificilă a cazării refugiaţilor iar a doua atacurile diferitelor organizaţii teroriste. Acestea sunt probleme dificile pentru Turcia, dar ele nu sunt doar problema Turciei. Sunt şi problema comunităţii internaţionale în general, iar în particular, al continentului european. Din această cauză în ultimele luni ne-am concentrat împreună cu UE pe soluţiile crizei refugiaţilor începând cu Turcia prin Grecia până la unele ţări europene. Acum, aşa cum ştiţi, poziţiile noastre s-au apropiat, am căzut de acord asupra unor probleme, cum ar fi reducerea numărului refugiaţilor, a acţiunilor ilegale a refugiaţilor în zona Mării Mediterane şi a Mării Egiptului. Deci avem proiecte concrete de a ne apăra ţările, regiunea de activităţile ilegale ale refugiaţilor. Şi sper că acest summit asupra chestiunilor umanitare se va concentra pe această chestiune regională în mod special. Şi va analiza şi problema inegalităţilor din lume, indiferent de apartenenţa religioasă sau etnică. Dacă inegalităţile se vor menţine aşa cum sunt, comunitatea mondială se va confrunta cu probleme umanitare şi mai grave, din cauza inegalităţilor economice şi sociale din lume. Acesta va fi un alt subiect al summitului umanitar.
Musafiri, așa îi numesc turcii pe cei 3.000.000 de refugiați, cei mai mulți din Siria și Irak. Este o vorbă veche la români: după 3 zile de ședere, musafirul nu-ți mai face plăcere. Expresia este la fel de valabilă și în Turcia. Doar că aici a fost depășită neplăcerea de a fi gazdă responsabilă pe termen lung, pentru că s-a înțeles gravitatea situației. Oamenii care ajung pe teritoriul turc nu vin în vizită, fug de război.
Numan Kurtulmuş, vicepremier Turcia: Majoritatea imigranţilor trăiesc aici, au rude, au rude în Turcia, mai ales în sud-estul Turciei. La început noi consideram această chestiune ca una temporară. Dar din păcate, din cauza evenimentelor politice, şi a lipsei unor soluţii viabile din partea comunităţii internaţionale la criza din Siria, din păcate situaţia politică rămâne complicată în Siria. Si se pare că va mai continua un timp. Nu ştim câţi ani va mai dura instabilitatea politică în Siria. Dar din anumite motive această chestiune, a imigraţiei a devenit una de lungă durată. Acum căutăm soluţii pe termen lung. De exemplu copiii sirieni de vârstă şcolară sunt în număr de 600 de mii. E un număr uriaş de copii. Avem spitale, oferim tuturor sirienilor asistenţă medicală gratuită în Turcia. Dar unii sirieni doresc să fie îngrijiţi de medici sirieni. Există ONG-uri care întreţin spitale private, cu medici sirieni. Deci e nevoie de acţiuni în multe domenii. Din păcate vorbim de o problemă pe termen lung.
Problema refugiaților este una globală și din păcate, acest lucru nu este la fel de clar pentru toată lumea. Luptele politice interne din țările europene, frica de necunoscut, teoriile conspirative sau pur și simplu nepăsarea au transformat criza umanitară într-un fapt divers.
Numan Kurtulmuş, vicepremier Turcia: Nu este simplu să obţii rezultate imediate. Dar trebuie ca, comunitatea internaţională să înceapă să discute soluţiile la principalele probleme: inegalităţile economice, sărăcia, problema refugiaţilor, conflictele interne din ţările sărace, copiii-soldaţi, ameninţările organizaţiilor teroriste din ţările sărace. Avem atât de multe subiecte de discutat. Trebuie să începem undeva. Acest summit va fi punctul de început şi de motivare pentru comunitatea internaţională. De exemplu: putem să continuăm să discutăm despre crearea de habitaturi pentru refugiaţi. Putem discuta despre crearea unui buget comun pentru refugiaţii din lume. Turcia este ţara care alocă cel mai mare procent din PIB pentru refugiaţi. Toate ţările, mai ales cele bogate pot contribui la acest buget pentru oamenii aflaţi în situaţii de criză, pentru refugiaţi, în funcţie de PIB-ul lor. Din acestea se pot construi habitaturi pentru refugiaţi în Turcia, Iordania, Liban. Îşi pot administra singuri aceste habitaturi. De exemplu noi le dăm voie să îşi aleagă singuri în taberele noastre de refugiaţi liderii lor. Deci învaţă democraţia. Îşi pot demara activităţi economice în aceste habitaturi. Deci acest summit va fi în mod sigur un punct de plecare şi de motivare pentru comunitatea internaţională.
9 miliarde de dolari au fost până acum cheltuiți de Turcia pentru întreținerea refugiaților. Sunt discutabile condițiile în care sunt primiți cei aflați în nevoie. 26 de tabere, din corturi sau containere, adăpostesc 300.000 de oameni. Restul de până la 3 milioane se trăiesc cum pot, din resurse proprii, cu ceva ajutor de la statul turc sau din mila trecătorilor. Este însă evident că autoritățile turce au înțeles cât de necesară este o rezolvare pe termen lung și au dezvoltat o strategie. Fuat Oktay este președintele Autorității pentru Prevenirea și Managementul Dezastrelor, mai clar, omul care trebuie să îmbunătățească viața refugiaților din Turcia.
Fuat Oktay, preşedinte AFAD: Ne-am dat seama că este extrem de important să le dăm speranţă acelor familii şi cea mai bună cale este prin copiii lor. Deci am dus fiecare copil la şcoală, am asigurat şcoală tuturor dar şi servicii preşcolare, suport psihologic copiilor şi familiilor lor, la fel şi adulţilor şi celor în vârstă. I-am ajutat să-şi formeze propriile lor ONG-uri, cum ar fi consiliile de tineret, ale femeilor, ale vârstnicilor, şi-au ales reprezentanţii, iar aceştia au pregătit un plan pentru membrii lor. Deci noi am susţinut tot ce doreau ei, şi i-am ajutat să implementeze planurile: programe de training, mai ales pentru femei, de prevenire a violenţelor împotriva femeilor şi copiilor, a căsătoriilor la vârste tinere şi aşa mai departe. In plus, am pus bazele unui sistem prin care fiecare comunitate şi-a ales reprezentantul său iar acesta îi reprezenta în sistemul de management al taberei. Deci persoana care intra în tabără pleca de acolo ca un alt om. Am vrut să aibă experienţa democraţiei în toate modurile, să vorbească în numele celor care i-au ales.
Fuat Oktay, preşedinte AFAD: Nu Turcia a creat problema, este a întregii umanităţi, dar mai ales a Turciei şi a UE. Deci nu va afecta o singură ţară, ci şi alte ţări, nu doar cele vecine Siriei. Vedem deja efectele acestei crize. Am contactat deja UNICEF, ONU, UE şi alte ţări dar din păcate până de curând nu am reuşit să ne facem auziţi suficient. Recent am început dialogul cu UE, am obţinut ceva rezultate, lucrăm împreună pentru soluţii măcar la partea umanitară a problemei. Dacă nu o rezolvăm, măcar să reducem impactul ei asupra refugiaţilor.
Se discută despre acorduri de pace în războiul din Siria, despre rezolvarea problemei acolo unde a fost creată. În mod categoric aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar Siria este o țară distrusă într-o proporție uriașă. Chiar dacă ar dori să își reia viețile de la capăt în locurile natale, acasă înseamnă acum ruine.
Fuat Oktay, preşedinte AFAD: Vedem semne că refugiaţii nu ar dori să se reîntoarcă. Constatăm că foarte mulţi vor să înveţe turcă. Până acum am asigurat educaţia în limba arabă, în limba lor, pentru ca atunci când se vor întoarce în patria lor, să aibă în continuare cunoştinţele limbii lor. Dar acum vedem o cerere uriaşă pentru învăţarea limbii turce, nu doar din partea copiilor, dar şi a populaţiei adulte. Am eliberat multe permise de lucru iar cererile au crescut. Eu cred că odată ce ai un loc unde să mergi, ai ţara ta unde te poţi întoarce când vrei, nu cred că vor sta aici sau în Europa sau oriunde în altă parte. Dar acum nu au unde să se întoarcă. Nu au case, chiar dacă ar avea ţară, nu au casă unde să se întoarcă. De aceea mesajul nostru şi planul nostru era de a crea locuri sigure în ţara lor decât să-i lăsăm să vină în ţări învecinate sau să plece în Europa.
Summitul umanitar de la Istanbul a avut obiective clare şi prezenţa secretarului general ONU reprezintă garanţia că lucrurile pot fi schimbate. Ambasadorul Murat Selim Esenli, reprezentantul ministerului de externe de la Ankara, a prezentat presei internaţionale opinia ţării lui despre cum pot fi întâmpinate viitoarele probleme umanitare şi rezolvate cele existente.
Murat Selim Esenli, MAE Turcia: În primul rând trebuie să arătăm lumii că există o conştientizare a problemei şi o obligaţie asumată din partea participanţilor să facă tot ceea ce pot pentru a ne atinge împreună scopurile legate de criza umanitară. Şi, în acelaşi timp, summitul va servi ca o platformă pentru schimbul de experienţe şi va fi o bună oportunitate să venim cu inovaţii şi de asemenea cu modele de bună practică, pentru că până la urmă vorbim despre anume ţări au anumite aşteptări şi anumite experienţe. Deci, toată lumea îşi va aduce experienţele în acelaşi loc şi va fi un schimb interesant. Acesta este un moment istoric, dacă ne uităm la situaţia generală, global, delegaţiile guvernamentale, organizaţii internaţionale, ONG-uri, academia, presa, sectorul privat, reprezentanţii tinerilor şi ai comunităţilor afectate vor fi împreună. Aceasta va fi o structură complexă şi sperăm că vom obţine rezultatele pe care le dorim.
Un alt aspect al crizei umanitare actuale este noua generaţie. Cel puţin 100 de copii se nasc în fiecare zi în Turcia, în taberele de refugiaţi. Cine este responsabil de viitorul lor? Cine va fi cel care să poată spună acestor copii aveţi mai puţine drepturi decât restul omenirii?
Murat Selim Esenli, MAE Turcia: Nu putem transforma Turcia într-o închisoare. Dacă aceşti oameni vor să plece, vor pleca. Nu putem opri acest lucru. Ideea este că trebuie să le spunem că există un acord cu UE şi dacă acest acord va funcţiona, atunci va fi mai bine pentru ei, pentru că dacă vor dori să traverseze marea, o vor face conform legii, într-o manieră ordonată.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
