O femeie din Republica Moldova a fost luată ostatică în Siria

Rusia folosește cele mai mari avioane din lume pentru a-și retrage tehnica militară din Siria

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Cele două tinere luate ostatice apar încadrate de patru bărbaţi mascaţi şi înarmaţi. Doar una dintre ele vorbeşte şi are o poveste bizară despre cum a ajuns în Siria.

„Numele meu este Carina Coltsa, sunt din Republica Moldova. Am fost trimise de comandantul Hezbollah, Mohammed Yazbek, care ne-a dat legitimaţii de jurnalişti pentru a spiona şi a vedea care este arsenalul Armatei pentru Eliberarea Siriei. Informaţiile le colectam şi le trimiteam liderilor Hezbollah”, a spus femeia.

Carina Coltsa are 32 de ani şi este din Tiraspol. Fratele ei spune că a primit un telefon disperat, în care femeia cerea ajutor pentru a scăpa de răpitori.

Ministerul de Externe de la Chişinău investighează situaţia şi promite să intervină pentru salvarea tinerei dacă se dovedeşte că este într-adevăr răpită. Siria este măcinată de război civil de peste doi ani şi jumătate în care cel puţin o sută de mii de oameni au murit.

Cameramani amatori au filmat acolo tancuri în flăcări, poduri bombardate şi clădiri distruse. De la începutul conflictului, cartiere întregi din mai multe oraşe au fost făcute una cu pământul. Localităţile dispar, iar taberele de refugiaţi se înmulţesc.

Aproape patru milioane de sirieni şi-au părăsit locuinţele de teama bombardamentelor. Violenţele au început în 2011, după ce preşedintele siriei, acuzat de popor că este dictator, a refuzat să demisioneze.