Modelul chinez prin care guvernul a convins sute de mii de tineri să se întoarcă în țară. Cu ce salarii astronomice i-a ademenit

Autoritățile chineze au reușit - cu ajutorul salariilor astronomice, a locurilor de muncă în sistemul public și al ajutoarelor - să convingă 80% din jumătate de milion de studenți care plecaseră la studii în afara țării să se întoarcă acasă, relatează cotidianul spaniol El Pais, citat de Agerpres, care notează că, în doar 15 ani, procentul de tineri care studiau în străinătate și s-au întors în China a crescut de la 15% la 80%.

Este vorba despre o creștere fără precedent în spatele căreia există explicații precum dezvoltarea rapidă a economiei sau simplul fapt că tinerii chinezi sunt în imposibilitatea de a rămâne în țările în care au studiat din rațiuni ce țin de politica de imigrație. Însă întoarcerea creierelor este și rezultatul unei strategii orchestrate de instituțiile cele mai importante ale Partidului Comunist din China: unități specializate în multe dintre ministere care gestionează bugete uriașe pentru ca cei mai talentați tineri chinezi să se întoarcă acasă.

China a dezvoltat încă din anii 90 ai secolului trecut programe pentru a frâna fuga creierelor. Creșterea economică și stabilitatea politică au favorizat procesul, însă politicile guvernamentale și concurența între provincii care au încercat să-și asigure serviciile celor mai talentați dintre talentați au fost deopotrivă factori decisivi pentru a-i convinge pe tinerii chinezi să se întoarcă în țară. Potrivit Ministerului Educației, în 2016, 544.500 de tineri chinezi au ales să studieze în afara granițelor țării, iar în același an s-au întors 432.500.

Unul dintre proiectele cele mai cunoscute este "Planul celor o mie de talente", pus în funcțiune în 2008 cu obiectivul de a identifica și obține întoarcerea celor mai buni oameni de știință și profesioniști. "Trebuie sprijinite persoanele care vor să studieze în afară, și cu atât mai mult dacă aceștia se întorc în China", declara în 2013 președintele Xi Jinping. La acest program participă Departamentul de Organizare al Partidului Comunist Chinez (care se ocupă cu numirea înalților funcționari), șase ministere (Educație, Resurse Umane, Știință și Tehnologie, Industrie și Tehnologii ale Informației, Afaceri Externe, Securitate Publică) și o comisie care reglementează activitatea celor mai mari companii de stat din țară și chiar și pe cea a Băncii Centrale.

El Pais scrie că a încercat să ia legătura cu reprezentanți ai unora dintre aceste organisme pentru a afla care este bugetul pe care îl au la dispoziție și despre metodele pe care le folosesc pentru a-i convinge pe tinerii cu rezultate strălucite să se întoarcă acasă, dar aceștia au refuzat să facă declarații. Același răspuns l-a primit El Pais și din partea Asociației Universitarilor care s-au întors din Occident, ai căror membri au beneficiat de programul menționat.

Totuși, mai mulți studenți chinezi care își fac doctoratele în cele mai bune universități din lume — și care au cerut să nu fie identificați — au declarat pentru El Pais că au primit oferte greu de refuzat de la companii de stat, universități și chiar administrații locale: salarii astronomice, drept de reședință în oricare dintre marile orașe ale țării, scutiri fiscale sau ajutoare pentru lcare ajung până la 300.000 de dolari pe an, locuință și școlarizarea copiilor. "Mi-au oferit până și un loc de muncă pentru soția mea", a declarat un inginer mecanic chinez care tocmai a terminat un doctorat într-una dintre cele mai bune universități din Marea Britanie.

Asociațiile studenților chinezi în universitățile străine sunt principalul canal de acces al guvernului la talentele care au emigrat. Mulți dintre tineri au decis să se întoarcă acasă, dar nu numai datorită condițiilor care li se oferă. "Evident că există unele dezavantaje cum ar fi poluarea sau lipsa libertății în anumite domenii; însă în domeniul meu, fizica cuantică, nu există umbre: cea mai bună cercetare se face aici", declară un alt absolvent al studiilor universitare de doctorat la o universitate prestigioasă din SUA și care acum trăiește la Beijing.