Ministrul irakian de Externe, despre România: „Avem nevoie de o extindere a relaţiilor noastre economice”

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Nicolae Ceaușescu și Sadam Hussein sunt doi dictatori care aveau multe lucruri în comun. Dar cel mai greu de suportat era dorinţa lor de a-şi ţine popoarele sub control strict şi la un nivel de viaţă cât mai sărac. Cei doi preşedinţi, care se considerau conducători providenţiali, erau şi foarte buni prieteni.

Această prietenie s-a transformat în bune relaţii la nivel de stat. Inginerii şi muncitorii români îi învăţau pe irakieni cum să exploateze resursele uriaşe de petrol ale ţării şi investiţiile în infrastructură şi industrie făcute de regimul Ceauşescu în Irak, au schimbat faţa ţării.

Ministrul de externe a explicat de ce e nevoie și cum pot fi îmbunătăţite acum aceste relaţii, care nu mai sunt atât de strânse în zilele noastre ca în vreme celor doi dictatori.

„Avem nevoie de o extindere a relaţiilor noastre economice. Este o relaţie bună bazată pe voinţă între ţările noastre, la nivel de oameni, de guverne, şi este o afinitate între oamenii dintre Irak şi România. Unul dintre motivele pentru care nu am putut să ne extindem este lipsa de angajament din partea oamenilor de afaceri români să intre pe piaţa irakiană şi să găsească oportunităţi. Şi au fost un număr de legi pentru investiţii care au nevoie de prezenţe reale. Acum toate companiile, europene, americane sau asiatice, lucrează şi sunt operative şi acest lucru cere şi din partea companiilor româneşti să îşi asume nişte riscuri, bine calculate, să fie prezente acolo. Ambasada este acolo de ceva vreme, dar încă nu a apărut o comunitate de afaceri, aşa cum ar trebui să fie”, a explicat Hoshyar Zebari, ministrul de externe al Irakului.

Oficialul irakian a fost rugat să dea sugestii, dacă forţa de muncă din România, muncitori calificaţi, vor să meargă în Irak să participe la reconstrucţia ţării.

„Aş sugera să vină în primul rând şi să se folosească de oportunităţile noi de investiţii, de legislaţia nouă şi de asemenea să caute parteneri irakieni sau să lucreze independent. Este o mare nevoie de forţă de muncă în construcţii, în zona de servicii, în agricultură, educaţie, în inginerie şi aşa mai departe. Dar recomandarea mea este să caute parteneri locali irakieni şi este o comunitate în creştere de oameni de afaceri irakieni în România. Şi prin ei pot beneficia de ce este disponibil”, a răspuns Hoshyar Zebari.

Bagdadul este la o distanţă de doar trei ore de zbor de Bucureşti. Adică este aproape. Ţara este încă instabilă din punctul de vedere al securităţii, dar autorităţile de acolo se străduie să facă tot ce se poate pentru a atrage cât mai mulţi investitori. Iar infrastructura este primul lucru de care au nevoie cei care vor să facă afaceri. Şi irakienii au planuri mari, mai ales când vorba despre România.

Ministrul de externe al Irakului a detaliat și o parte a discuțiilor din timpul întâlnirii cu ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, când a subliniat importanţa conexiunilor mai bune între cele două ţări, de exemplu între Bucureşti şi Bagdad, Argeş şi Babilon. Diplomatul a fost întrebat și în ce perioadă de timp vor fi acestea realizate şi cu ce bani.

„Ne gândim să deschidem linii aeriene între Erbil şi Bucureşti, sau Bucureşti şi Bagdad. Ne gândim să trimitem studenţi la universităţile din România. Avem un program de burse pentru studenţii irakieni. Sunt multe activităţi culturale la care ne putem gândi, pentru că este bogăţie culturală şi aici şi în Irak. Şi se pot construi şi relaţii la nivelul tinerilor, între tinerii irakieni şi cei români. Am stabilit deja şi o serie de parteneriate între oraşe din România şi cele irakiene. Acesta este un alt element care să ajute la apropierea dintre aceste popoare”, a conchis Hoshyar Zebari.