Analiză Marele Zid al lui Trump de la graniţa SUA cu Mexic. Cui foloseşte, cât de eficient e şi cât i-a costat pe americani

Ridicarea unui „zid mare şi frumos” la graniţa SUA cu Mexicul a reprezentat principala promisiune a preşedintelui Donald Trump din campania electorală din 2016. O barieră din beton care să stopeze ceea ce Trump numea fluxul de imigranţi ilegali şi droguri care traversau frontiera dintre cele două state. Într-o analiză BBC se arată ce s-a ales de acest zid, cât şi cum a fost construit, cât a costat şi, mai ales, cât de eficient s-a dovedit el până în prezent.

În primul rând, pentru a putea afla cât anume s-a construit din acest zid, trebuie lămurit ce înţelegem prin „nou”, dar şi prin „zid”, atunci când vorbim despre graniţa dintre SUA şi Mexic.

Înainte ca Trump să devină oficial preşedinte al SUA, la frontiera dintre cele două state existau deja diverse baricade anti-pietonale şi obstacole pentru maşini desfăşurate pe o lungime totală de 654 de mile (puţin peste 1.000 de kilometri).

În prezent, conform celor mai recente date ale Serviciului Vamal al Statelor Unite, frontiera de sud a SUA (practic, graniţa cu Mexicul) deţine 669 de mile (1070 km) de „barieră principală”, care reprezintă primul obstacol major peste care dau cei mexicanii care doresc să intre în SUA, şi alte 65 de mile (104 km) de „barieră secundară”, care, de obicei, reprezintă un obstacol suplimentar, aflat imediat în spatele barierei principale.

Astfel, s-au construit efectiv baricade noi pe o lungime totală de 365 de mile (584 km) în felul următor: 15 mile de „barieră nouă principală”, în locuri unde nu fusese nimic ridicat, plus alte 350 de mile de „zid” realizat prin înlocuirea vechilor obstacole sau ridicarea de noi bariere secundare.

În plus, alte 378 de mile (604 km) se află în faza de construcţie sau pre-construcţie.

Cu toate acestea, Trump nu pare să facă vreo deosebire între noile construcţii şi reînlocuirea vechilor structuri cu altele noi şi le consideră pe toate drept „noul zid”.

Ce-i drept, cele câteva sute de kilometri de zid ridicaţi până în prezent sunt încă departe de promisiunea electorală, referitoare la ridicarea unui zid de beton care să acopere toată lungimea de 3.200 de kilometri de frontieră dintre SUA şi Mexic.

„Zidul lui Trump” nu e chiar „zid” în adevăratul sens al cuvântului

În timpul campaniei din 2016, Trump a descris zidul drept unul din beton. Odată ales preşedinte, a început să folosească termenul de „barieră de oţel”. Motivul: în felul acesta, poliţiştii de frontieră americani ar putea „să vadă” mai bine ce se întâmplă de cealaltă parte a frontierei, prin şipcile metalice ale construcţiei.

Şi, după cum se poate vedea practic în toate imaginile, „zidul” reprezintă, de fapt, o înşiruire de bare (bolarzi/borne) metalice care ating înălţimi cuprinse între 6-10 metri.

Conform unui raport al Congresului, această structură, chiar dacă nu reprezintă construcţia tipică, de zidărie, specifică unui „zid”, reprezintă, totuşi, „o barieră formidabilă”. 

Pentru ridicarea acestor obstacole s-au folosit, până în prezent 592.000 de metri cubi de beton (necesar pentru săparea fundaţiei în care sunt fixaţi bolarzii metalici) şi 539 de tone de oţel.

Cât i-a costat Zidul pe americani. Şi ce îi opreşte, cu adevărat, pe imigranţi mexicani să ajungă în SUA

În ciuda promisiunilor electorale, în care Trump susţinea că zidul va fi în întregime plătit de către Mexic, guvernul SUA a cheltuit peste 5 miliarde de dolari pe această construcţie, până acum.

În plus, Trump a ordonat ca 10 miliarde de dolari din bugetul Pentagonului să fie redirecţionaţi pentru finanţarea suplimentară a lucrărilor.

În acelaşi timp, statisticile arată că numărul de treceri ilegale ale frontierei dintre SUA şi Mexic a scăzut în prezent.

Experţii consultaţi de BBC spun însă că acest lucru se datorează mai degrabă „zidului birocratic” al administraţiei Trump şi nu neapărat construcţiei propriu-zise de bariere la frontieră: condiţiile de acordare a azilului politic au devenit mai stricte - una dintre moştenirile lui Donald Trump, după patru ani de mandat prezidenţial.

De asemenea, dacă în 2016 SUA accepta un număr total de 85.000 de refugiaţi, în 2017, primul an de mandat al lui Trump, numărul a scăzut la 54.000, iar în 2021, numărul maxim va fi de 15.000, cea mai mică valoare de la lansarea programului pentru refugiaţi de către SUA, în 1980.

De asemenea, zidul nu s-a dovedit, până acum, eficient în stoparea traficului de droguri de la frontiera Mexic-SUA.

Trump a declarat că 90% din heroina care ajunge în SUA provine din Mexic şi că ridicarea unui zid la graniţă ar opri acest trafic.

Cu toate acestea, s-a constatat că majoritatea drogurilor ajung în SUA prin anumite puncte de trecere ale frontierei clar stabilite, cunoscute sub numele de „porţi de intrare”, bărci şi în special tuneluri şi pasaje subterane tot mai sofisticate folosite de traficanţi.

Editor : Mihnea Lazăr