Analiză Alegeri SUA 2020: Cum a schimbat Donald Trump lumea
Preşedintele Statelor Unite ale Americii nu este doar liderul acestei ţări ci şi unul dintre cei mai puternici oameni ai planetei. Deciziile sale ne afectează, într-un fel, vieţile tuturor. Iar Donald Trump nu face excepţie de la această regulă. BBC prezintă, într-o amplă analiză, felul în care Trump a schimbat lumea în cei patru ani de mandat prezidenţial la Casa Albă.
Donald Trump a afirmat, în repetate rânduri, că SUA sunt „cea mai măreaţă naţiune din lume”. O impresie care nu pare a fi însă împărtăşită de restul lumii, conform celui mai recent sondaj de opinie realizat în 13 ţări de institutul Pew Research Center.
Sondajul a fost realizat în vara anului 2020 în Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Japoni, Olanda, Coreea de Sud, Spania, Suedia şi Marea Britanie.
Dintre toţi liderii mondiali, preşedintele american are cea mai mică cotă de încredere: doar 18% din totalul celor chestionaţi au declarat că ar avea încredere în Donald Trump.
În plus, în majoritatea ţărilor europene, procentul celor care au o părere bună despre America se află la cea mai mică valoare înregistrată în ultimii 20 de ani.
Doar 41% dintre britanici au o părere favorabilă despre SUA, în vreme ce în Franţa acest procent este de 31%, cea mai mică valoare din 2003.
În Germania, doar 26% din cei chestionaţi au o părere bună despre America.
Un motiv pentru lipsa de încredere în SUA l-a reprezentat felul în care guvernul american a gestionat criza provocată de pandemia de coronavirus. Doar 15% din cei chestionaţi au fost de părere că Statele Unite au gestionat bine această situaţie.
Cum afectează încălzirea globală realegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA
Este greu de lămurit ce crede, cu adevărat, Donald Trump despre schimbările climatice, în condiţiile în care liderul american a spus, iniţial, că totul nu e decât „o farsă elaborată”, pentru ca apoi să declare că respectivul subiect este „unul serios” şi care este „foarte important pentru mine”.
Cert este că, la doar şase luni de la instalarea la Casa Albă, Trump a uluit întreaga lume ştiinţifică după ce a anunţat retragerea SUA din acordul global pentru climă de la Paris.
Principalele prevederi ale Acordului de la Paris fac referire la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi prevenirea creşterii temperaturilor globale medii cu mai mult de 2 grade peste nivelul de dinainte de perioada industrială.
În decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8ºC în general şi cu aproximativ 1ºC în Europa. Fără o acţiune globală de limitare a emisiilor, se aşteaptă ca temperaturile globale să mai crească cu 1,8 până la 4,0ºC până în 2100.
Aceasta înseamnă că, începând cu perioada preindustrială, creşterea temperaturii ar fi peste 2°C. Peste acest prag, este pe departe mult mai probabil să aibă loc schimbări ireversibile şi posibil catastrofi
SUA se situează pe locul doi în lume, după China, în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră, iar .oamenii de ştiinţă au avertizat că, dacă Trump va fi reales, păstrarea unui echilibru climatic în lume ar putea deveni o misiune imposibilă.
Unii analişti au atras deja atenţia că decizia lui Trump a influenţat deja liderii unor ţări ca Brazilia sau Arabia Saudită să blocheze iniţiativele pentru reducerea emisiilor de carbon.
Joe Biden, contracandidatul lui Trump, a declarat că va reinclude SUA în acordul de la Paris, dacă va deveni preşedinte.
America, „tărâmul celor liberi”, dar cu graniţe închise pentru unii
La doar o săptămână după ce a devenit, oficial, preşedinte, Trump a închis granţiele americane pentru cetăţenii a şapte ţări majoritare musulmane.
În prezent, SUA impune restricţii drastice de călătorie pentru cetăţenilor din 13 state.
Astfel, dacă ar exista un simbol al politicii de imigrare a administraţiei Trump, acesta nu ar putea fi decât „marele şi frumosul zid” construit la graniţa cu Mexicul.
Până la data de 19 octombrie, lungimea zidulului era de aproape 600 de kilometri, conform autorităţilor SUA.
Numărul de migranţi clandestini arestaţi la graniţa SUA-Mexic a atins un maxim istoric în anul 2019.
De asemenea, dacă în 2016 SUA accepta un număr total de 85.000 de refugiaţi, în 2017, primul an de mandat al lui Trump, numărul a scăzut la 54.000.
În 2021, numărul maxim va fi de 15.000, cea mai mică valoare de la lansarea programului pentru refugiaţi de către SUA, în 1980.
Mărirea fenomenului „fake news” în era Trump
În prezent, o simplă tastare a expresiei „fake news” în bara de căutare Google va genera peste 1,1 miliarde de rezultate.
Chiar dacă nu el este cel care a inventat termenul de „fake news”, este clar că Trump a fost cel care l-a făcut atât de popular.
Trump a folosit pentru prima oară „fake news” într-o postare pe Twitter din decembrie 2016. De atunci, el a mai folosit această expresie de peste 2.000 de ori, conform unei monitorizări.
Însuşi preşedintele actual al SUA a folosit această expresie pentru a ataca organizaţiile media care l-au criticat de-a lungul timpului.
Termenul de „fake news” a fost apoi preluat şi de alţi lideri din ţări precum Thailanda, Filipine, Arabia Saudită sau Bahrein. Alţi şefi de stat au invocat şi ei aşa-numitele „fake news” pentru a justifica acţiunile represive şi violenţele îndreptate împotriva opozanţilor politici sau jurnaliştilor.
Orientul Mijlociu şi „războaiele fără de sfârşit” ale Americii. Şi un război aproape început cu Iranul
În discursul despre starea naţiunii rostit în februarie 2019, preşedintele Trump s-a angajat să retragă trupele americane din Siria şi a motivat această decizie prin faptul că „marile naţiuni nu duc războaie fără sfârşit”.
Cu toate acestea, SUA încă mai au militari în ţări precum Afganistan ori Irak, deşi numărul acestora a scăzut semnificativ în timpul administraţiei Trump.
În martie 2020, armata SUA a început retragerea din Afganistan.
De asemenea, SUA încă mai are o prezenţă militară, chiar dacă limitată la 500 de militari, în Siria, sub pretextul protejării câmpurilor petroliere.
Nu în ultimul rând, Trump a decis mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, o decizie controversată, luată în 2018 prin care preşedintele american a recunoscut, practic, Ierusalimul drept capitală a Israelului.
Anul 2019 a început cu riscul izbucnirii unui război SUA-Iran, după asasinarea, la ordinul lui Trump, a generalului iranian Qasem Soleimani. Acesta fusese comandantul unităţii de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene, specializate în operaţiuni externe clandestine.
În 31 decembrie, Donald Trump amenințase că Iranul va plăti pentru atacarea ambasadei americane din Bagdad de către protestatari irakieni pro-Teheran.
Ulterior uciderii lui Soleimani, iranienii au ripostat prin atacarea cu rachete a ambasadei SUA din Bagdad.
Chiar dacă nu a izbucnit un război, tensiunile dintre cele două ţări au culminat cu doborârea, de către iranieni, deasupra Teheranului, a unui avion de pasageri ucrainean. Toate cele 176 de persoane aflate la bord au murit.
Războiul comercial SUA-China
Preşedintele Donald Trump a decis, la începutul lui 2017, retragerea Statelor Unite din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), semnat împreună cu alte 12 state, inclusiv Japonia, Malaysia, Singapore, Australia, Mexic şi Canada.
Parteneriatul Trans-Pacific (TPP) a fost unul dintre cele mai ample acorduri comerciale negociate de fostul preşedinte Barack Obama şi a reprezentant una dintre priorităţile sale economice pentru Statele Unite.
Trump a catalogat acest acord drept un „dezastru”.
China a beneficiat cel mai mult de această decizie.
A urmat apoi un dur război comercial între SUA şi China, în care primele două economii mondiale şi-au impus reciproc taxe de ordinul a sute de miliarde de dolari pentru diverse produse comerciale.
În 2019, companiile americane au importat mai puţin din China, comparativ cu 2016, pentru a evita tarifele ridicate impuse de administraţia Trump. Cu toate acestea SUA continuă să importe mai mult decât exportă.
În plus, Trump i-a înfuriat şi mai mult pe chinezi, atunci când în decembrie 2016 a făcut referire directă, într-un discurs, la preşedintele Taiwanului, fapt ce a pus capăt unei politici impuse în 1979 când relaţiile formale între Washington şi Taipei au încetat.
China vede Taiwanul ca o provincie a sa şi nu îl recunoaşte drept un stat independent.
De asemenea, administraţia americană a decis în septembrie interzicerea aplicaţiilor chinezeşti TikTok şi WeChat, care nu mai pot fi descărcate în SUA. Compania de telecomunicaţii Huawei a fost şi ea pusă pe lista neagră a companiilor care prezintă o ameninţare directă la securitatea Statelor Unite.
De asemenea, Trump a botezat COVID-19 drept „virusul chinezesc” şi a acuzat Beijingul că a declaşat actuala pandemie de coronavirus, fapt care i-a iritat profund pe liderii chinezi.
Trump, conservatorul. Cum au ajuns SUA să sprijine limitarea drepturile omului
Administraţia Donald Trump s-a mai remarcat în aceşti patru ani şi prin promovarea unei politici externe ultraconservatoare şi susţinerea de campanii pentru limitarea drepturilor minorităţilor sexuale, dar şi ale femeilor.
Cu doar câteva zile în urmă, SUA au semnat, joi, o declarație anti-avort, împreună cu un grup pe 30 de guverne iliberale și autoritare.
„Declarația Consensuală de la Geneva” cere statelor să promoveze drepturile femeilor fără acces la avort, și face parte dintr-o campanie a administrației Trump, condusă de secretarul de stat Mike Pompeo, care vizează schimbarea politicii externe americane într-una conservatoare, chiar cu riscul îndepărtării aliaților occidentali.
Printre semnatarii declarației, alături de SUA, se numără state ca Brazilia, Egipt, Ungaria, Indonezia, Uganda, Arabia Saudită, Bahrain, UAE, Irak, Sudan, Sudanul de Sud, Libia.
Cele mai multe țări dintre semnatare sunt catalogate de indexul Universității Georgetown drept cele mai rele pentru viața femeilor.
Dintre țările europene, au aderat la document Belarus, Ungaria și Polonia, a cărei Curte Constituțională a interzis marți avortul, printr-o decizie controversată.
Editor : Mihnea Lazăr
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
