Marele petic de gunoi din Pacific găzduiește acum sute de specii întâlnite, de obicei, în zonele de coastă

Data publicării:
O broasca țestoasă înoată printre deșeuri de plastic.
Marele petic de gunoi al Pacificului găzduiește acum specii întâlnite, de obicei, în zonele de coastă. Foto: Profimedia Images

Marele petic de gunoi din Pacific, o aglomerare de deșeuri plutitoare cu o suprafață de aproape șapte ori mai mare decât cea a României, a devenit habitatul a sute de specii întâlnite de obicei în zonele de coastă ale Oceanului Pacific, precum crabii sau anemonele, arată un studiu.

Oamenii de ştiinţă au descoperit pe marea insulă de gunoi situată între Hawaii şi statul american California nevertebrate marine care populează în mod obişnuit regiunile costiere din vestul Oceanului Pacific.

Cercetătorii au identificat zeci de specii comune în habitatele costiere care trăiesc şi se înmulţesc pe deşeurile de plastic plutitoare, conform unui studiu publicat luni în Nature Ecology&Evolution.

Potrivit studiului, în timp ce încă din secolul al XIX-lea au existat dovezi referitoare la specii marine care "plutesc", rolul plutelor naturale a fost limitat din cauza materialului care se descompunea în larg în câteva luni sau în câţiva ani. Însă, deşeurile de plastic reprezintă o suprafaţă mai persistentă.

Cercetătorii au colectat 105 deşeuri de plastic plutitor din aşa-numitul "Marele petic de gunoi din Pacific" identificând pe acestea resturi aparţinând unui număr de 484 de organisme nevertebrate marine - 80% dintre ele erau specii care se regăsesc în mod obişnuit în habitatele costiere.

Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, că numărul artropodelor şi moluştelor observate pe deşeurile din plastic era de trei ori mai mare comparativ cu cel al speciilor care trăiesc în mod normal în largul oceanului.

"A fost surprinzător să vedem cât de frecvente erau speciile costiere. Erau prezente pe 70% dintre resturile pe care le-am găsit", a declarat pentru CNN Linsey Haram, autoarea principală a studiului.

Plasele de pescuit erau cele care atrăgeau cea mai mare diversitate de specii costiere, în timp ce pe frânghii a fost identificată cea mai mare prezenţă a tuturor acestor organisme, s-a constatat în urma studiului.

S-a constatat, de asemenea, că specii precum hidrozoare - înrudite cu meduzele şi coralii -, dar şi amfipode şi izopode - tipuri de crustacee - trăiau şi se înmulţeau în acest mediu.

Oamenii de ştiinţă cred că rezultatul studiului poate constitui o dovadă a capacităţii acestor specii de a supravieţui şi de a se înmulţi în largul oceanului şi că un astfel de mediu poate reprezenta un nou tip de comunitate ecologică.

Editor : D.D.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Locurile din Europa unde pot fugi românii de frig. 10 destinații cu soare și căldură, chiar și în plină iarnă
Digi FM
Kevin Costner, vacanță în Aspen alături de fiica sa adolescentă. Actorul este tatăl a șapte copii
Pro FM
Soția lui Kanye West, într-o pelerină transparentă de ploaie, cu nimic pe dedesubt. El, cu mască pe față...
Film Now
I-a arătat imagini nud și i-a vorbit despre dependența lui de pornografie. Blake Lively l-a dat în judecată...
Adevarul
De când va fi fabricată Dacia Spring în Europa: va duce la o scădere masivă a costurilor
Newsweek
Cu ce precizie iau pensia, în 2025, românii care au muncit în Germania? Haos cu pensiile în România
Digi FM
Controversă după momentul Aurei Șova cu Marius Manole, din finala Vocea României 2024: "Respectul faţă de...
Digi World
O vedetă TikTok a murit la doar 19 ani din cauza unei boli foarte rare care afectează doar câteva sute de...
Digi Animal World
Cum arată câinele care valorează un milion de euro. A fost conceput și născut în România: „A câștigat toate...
Film Now
Cum arată la 44 de ani fiul tatuat al lui Michael Douglas, care-i seamănă leit. De ce a făcut Cameron șapte...
UTV
Andreea Balan si George Burcea, impreuna la serbarea fiicei lor, Ella. Au lasat in urma certurile pentru...