Marele petic de gunoi din Pacific găzduiește acum sute de specii întâlnite, de obicei, în zonele de coastă
Marele petic de gunoi din Pacific, o aglomerare de deșeuri plutitoare cu o suprafață de aproape șapte ori mai mare decât cea a României, a devenit habitatul a sute de specii întâlnite de obicei în zonele de coastă ale Oceanului Pacific, precum crabii sau anemonele, arată un studiu.
Oamenii de ştiinţă au descoperit pe marea insulă de gunoi situată între Hawaii şi statul american California nevertebrate marine care populează în mod obişnuit regiunile costiere din vestul Oceanului Pacific.
Cercetătorii au identificat zeci de specii comune în habitatele costiere care trăiesc şi se înmulţesc pe deşeurile de plastic plutitoare, conform unui studiu publicat luni în Nature Ecology&Evolution.
Potrivit studiului, în timp ce încă din secolul al XIX-lea au existat dovezi referitoare la specii marine care "plutesc", rolul plutelor naturale a fost limitat din cauza materialului care se descompunea în larg în câteva luni sau în câţiva ani. Însă, deşeurile de plastic reprezintă o suprafaţă mai persistentă.
Cercetătorii au colectat 105 deşeuri de plastic plutitor din aşa-numitul "Marele petic de gunoi din Pacific" identificând pe acestea resturi aparţinând unui număr de 484 de organisme nevertebrate marine - 80% dintre ele erau specii care se regăsesc în mod obişnuit în habitatele costiere.
Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, că numărul artropodelor şi moluştelor observate pe deşeurile din plastic era de trei ori mai mare comparativ cu cel al speciilor care trăiesc în mod normal în largul oceanului.
"A fost surprinzător să vedem cât de frecvente erau speciile costiere. Erau prezente pe 70% dintre resturile pe care le-am găsit", a declarat pentru CNN Linsey Haram, autoarea principală a studiului.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Plasele de pescuit erau cele care atrăgeau cea mai mare diversitate de specii costiere, în timp ce pe frânghii a fost identificată cea mai mare prezenţă a tuturor acestor organisme, s-a constatat în urma studiului.
S-a constatat, de asemenea, că specii precum hidrozoare - înrudite cu meduzele şi coralii -, dar şi amfipode şi izopode - tipuri de crustacee - trăiau şi se înmulţeau în acest mediu.
Oamenii de ştiinţă cred că rezultatul studiului poate constitui o dovadă a capacităţii acestor specii de a supravieţui şi de a se înmulţi în largul oceanului şi că un astfel de mediu poate reprezenta un nou tip de comunitate ecologică.
Editor : D.D.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
