©FOTO: GULIVER/GETTY IMAGES
”Politizarea excesivă a mediei, mecanismele de finanțare corupte, politicile editoriale subordonate intereselor patronatului și infiltrarea de presupuși agenți ai serviciilor secrete au avut ca impact transformarea media în instrumente de propagandă politică, lucru vizibil mai ales în anii electorali, inclusiv în 2014”, menționează raportul RSF publicat pe site-ul său oficial. Anul trecut, România s-a situat pe locul 52.
Acest clasament al libertății presei în 180 de țări, publicat începând cu anul 2002, se bazează pe o serie de indicatori: pluralismul, independența mass-media, ambianța și autocenzura, cadrul legal, transparența, infrastructura și abuzurile.
„Toți indicatorii clasamentului indică o deteriorare. Multe dintre autoritățile publice încearcă să recâștige controlul asupra țării lor, temându-se prea tare de marile deschideri ale dezbaterii publice”, a declarat Christophe Deloire, secretarul general al RSF.
„Astăzi, este din ce în ce mai ușor pentru toate autoritățile de a se adresa direct publicului grație noilor tehnologii și deci există mai multă violență împotriva tuturor celor care reprezintă informații independente”, explică el.
Potrivit acestuia, „intrăm într-o nouă eră de propagandă, când noile tehnologii permit cu costuri reduse de a difuza propria comunicare”.
Dacă situația s-a degradat în toate zonele geografice, continentul american a regresat în special din cauza asasinării jurnaliștilor în America Centrală, relevă RSF.
În America Latină „violența instituțională (în Venezuela — locul 139, în Ecuador — locul 109), crima organizată (ca în Honduras, 137), impunitatea (ca în Columbia, 134), corupția (ca în Brazilia, 104), concentrarea mass-media (ca în Argentina, 54), constituie principalele obstacole în calea libertății presei”, subliniază RSF.
America de Nord, SUA (locul 41) suferă din cauza supravegherii electronice și Canada, care a pierdut 10 poziții, plasându-se pe locul al 18-lea, și-a văzut situația deteriorându-se „pe durata sfârșitului de mandat al premierului Stephen Harper”, potrivit RSF.
Astfel, continentul american trece în spatele Africii, chiar dacă zona Africa de Nord/Orientul Mijlociu rămâne regiunea unde jurnaliștii sunt „supuși la constrângeri de orice fel”.
În unele țări în criză, ca Irakul (locul 158), Libia (164) și Yemen (170), „a face jurnalism înseamnă act de curaj”, subliniază RSF.
RSF salută îmbunătățirea situației din Tunisia (locul 96), care a săltat cu 30 de poziții, potrivit lui Christophe Deloire, ca urmare a consolidării efectelor pozitive ale revoluției.
În partea de jos a clasamentului, la fel ca anul trecut, se situează Siria pe locul 177 din 180, imediat după China (176) și în fața Turkmenistanului (178), Coreii de Nord (179) și Eritreii (180).
Dacă Europa rămâne regiunea cu media cele mai libere, RSF constată o slăbire a modelului său: „deturnarea către contraspionaj și lupta împotriva terorismului, adoptarea unor legi care să permită supravegherea la scară mare, creșterea conflictelor de interese, dominarea din ce în ce mai mult a autorităților asupra mass-media publice și, uneori, private, continentul nu se ilustrează printr-o traiectorie pozitivă”.