Libertate vs. siguranță. SUA și țările europene au anunțat noi măsuri de securitate
„Ameninţarea cibernetică reprezintă o provocare enormă pentru ţara noastră, de fapt reprezintă unul dintre cele mai mari pericole la adresa securităţii economice şi naţionale. Guverne străine, infractori, hackeri pun la încercare securitatea reţelelor americane în fiecare zi”, a declarat Barack Obama, preşedintele Statelor Unite.
Reacţia liderului de la Casa Albă nu este deloc întâmplătoare, în condiţiile în care organizaţiile jihadiste duc şi un război informatic, în paralel cu celelalte operaţiuni teroriste.
„Nu mai departe de ieri, am văzut spargerea contului de Twitter şi a canalului YouTube ale Armatei. Nu a existat un impact direct asupra operaţiunilor militare propriu-zise, până acum nu există indicii să fi fost deconspirate informaţii clasificate, ancheta este în curs, dar asta nu face decât să ne reamintească faptul că ameninţarea cibernetică reprezintă un pericol real, imediat”, a adăugat Barack Obama.
În consecinţă, Barack Obama cere Congresului să aprobe un set de legi care să permită agenţiilor guvernamentale, în frunte cu NSA, să primească de la orice companie informaţii despre eventuale atacuri cibernetice.
Firmele private nu sunt însă deloc dornice să ofere aceste date serviciilor de contrainformaţii şi nici republicanii, care domină Congresul, nu sunt încântaţi de propunerile administraţiei Obama.
În plus, propunerile preşedintelui par să ocolească sistemul judiciar, adică ar permite acest schimb de informaţii fără mandat judecătoresc, ceea ce ar putea da naştere la abuzuri. În ceea ce îl priveşte, liderul de la Casa Albă susţine că nu renunţă la propunere şi a explicat de ce America este vulnerabilă în faţa atacurilor cibernetice.
„O mare parte a infrastructurii noastre esenţiale: sistemul nostru financiar, reţelele de electricitate şi sistemul de conducte, sistemul asigurărilor de sănătate, toate sunt conectate la internet. Deci vorbim de o problemă de siguranţă naţională”, a argumentat preşedintele Statelor Unite.
Citiți și:
Victoria Nuland, în vizită la București. SUA cer României legislație Big Brother
Ţările UE înăspresc legislaţia antiteroristă
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În Germania, Ministerul Justiţiei va prezenta, luna aceasta, un nou proiect de lege care permite pedepsirea chiar şi a intenţiei de a participa la tabere de pregătire a teroriştilor şi a celor care finanţează grupări teroriste.
Guvernul de la Berlin a elaborat deja o iniţiativă legislativă care prevede confiscarea, timp de trei ani, a cărţii de identitate a oricărui cetăţean german membru al vreunui grup terorist. Astfel, persoana respectivă nu va mai putea călători în străinătate.
Guvernul de la Viena a anunţat că va creşte cu câteva sute de milioane bugetul serviciilor secrete şi al poliţiei ca acestea să poată avea echipament de ultimă oră. Cetăţenii austrieci care se alătură în luptă isalmiştilor fundamentalişti îşi vor pierde cetăţenia.
În Marea Britanie, David Cameron vrea extinderea competenţelor pe care le au serviciile secrete. Premierul britanic a declarat că va opri folosirea metodelor de comunicare ce nu pot fi citite de serviciile de securitate, precum WhatsApp, care îşi criptează datele.
Oficialul britanic a precizat că fanaticii nu ar trebui să poată comunica unii cu alții fără ca agenţiile de securitate să îi poată asculta. Londra vrea şi înăsprirea legilor antiteroriste. Printre altele acestea i-ar obliga pe profesori să anunţe autorităţile dacă văd elevi sau studenţi cu tendinţe radicale.
Citiți și:
Franța trimite un portavion în Orientul Mijlociu. Francois Hollande: Este răspunsul la atacurile teroriste
Guvernul de la Roma va înfiinţa o procuratură antiterorism pe modelul procuraturii antimafia. Suspecţilor de terorism le-ar putea fi confiscat paşaportul ca să nu poată părăsi ţara. Prerogativele poliţiei vor fi extinse, spre exemplu, instituţia va putea bloca site-urile care incită la ură şi la acte teroriste.
În Spania, agenţii de poliţie au primit ordin să fie atenţi la persoanele de origine arabă care au mulţi bani în numerar. Ministrul de Interne spaniol va prezenta peste două zile un nou plan de prevenire a actelor de terorism.
Tot la sfârşitul săptămânii va discuta şi Belgia despre un nou pachet de măsuri care să asigure siguranţa cetăţenilor. Executivul de la Bruxelles ia în calcul ca anumite obiective (instituţii, clădiri) să fie apărate de soldaţi. Totodată interceptarea telefoanelor şi mailurilor suspecţilor ar putea fi extinsă.
În Olanda există un pachet de legi antiterorism prezentate în vara lui 2014 care urmează să fie adoptate. Ele prevăd interdicţia de a intra pe teritoriul olandez a suspecţilor de terorism, precum şi retragerea cetăţeniei olandeze celor care au fost în tabere de pregătire teroriste în Siria sau în Irak.
Paza instituţiilor de presă din Norvegia a fost intensificată, iar poliţiştii care păzesc Parlamentul au primit în loc de pistoale arme automate.
Ungaria nu a anunţat, până acum, măsuri concrete, însă premierul Viktor Orban a declarat imediat după marşul de duminică de la Paris că „imigrația economică este un lucru rău pentru Europa, este o sursă de probleme și pericole pentru popoarele europene, motiv pentru care trebuie oprită”.
„Cât timp sunt eu prim-ministru, Ungaria nu va fi o destinație pentru imigranți”, a adăugat Viktor Orban.
Citiți și:
Șeful antitero al UE: Atentatele teroriste nu vor putea fi împiedicate în proporție de sută la sută
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
