Legi „Big Brother” controversate, adoptate în Franța și Canada

Parlamentul francez a adoptat marți controversata lege care permite serviciilor secrete să asculte telefoane şi să citească e-mailuri fără acordul unui judecător. Legea a fost puternic contestată de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, pe motiv că încalcă libertăţile individuale și că permite o „spionare în masă”. Totuşi, deputaţii au aprobat proiectul de lege, cu o majoritate copleșitoare (438 de voturi pentru, 86 împotrivă și 42 de abțineri), la aproape patru luni de la atacurile teroriste de la Paris, soldate cu 17 morţi. Parlamentarii socialişti şi cei conservatori au votat împreună legea, pe care o consideră foarte importantă în lupta contra terorismului. Singurii care s-au opus au fost ecologiştii şi deputaţii de extremă-stânga.

Premierul Manuel Valls consideră că legea oferă un cadru legal pentru serviciile de informații, respectând totodată libertățile fundamentale, și le oferă mai multe mijloace.

Textul mai poate fi modificat, însă, pentru că urmează să fie dezbătut în Senat la sfârșitul lunii.

Sensibil la critici, președintele socialist Francois Hollande a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională după încheierea procedurii parlamentare, pentru a garanta că textul este conform cu legea fundamentală. Inițiativa, inedită în Franța pentru un șef de stat, nu a calmat însă spiritele. Adversarii proiectului denunță instaurarea unor „metode de supraveghere profund intruzive”. Printre critici se numără și Marine Le Pen, liderul extremei-drepte, care a spus că legea este „nedemnă” și „periculoasă” pentru libertățile publice.

Inclusiv Asociația franceză a Victimelor Terorismului a cerut mai multe „garanții legislative” pentru respectarea drepturilor fundamentale.

Proiectul de lege definește atât misiunile serviciilor de informații - de la prevenirea terorismului până la spionajul economic – cât și regimul de autorizare și de control în privința tehnicilor de supraveghere (interceptări, amplasare de camere, folosire de programe IT de spionaj, acces la datele de internet).

Unul dintre cele mai controversate aspecte este posibilitatea de a amplasa în rețelele operatorilor instrumente de analiză automată care să depisteze o „succesiune suspectă de date de accesare a internetului”. Dispozitivul este numit de adversarii proiectului „cutia neagră” ce ar pune bazele unei supravegheri în masă. Aceste „cutii negre” vor fi instalate direct la operatorii și furnizorii de internet, dar nu vor da acces la conținutul comunicațiilor, ci numai la meta-date.

Și Parlamentul canadian este pe cale să adopte o lege antiteroristă prin care serviciile 'de informații vor primi mai multe prerogative și care va permite un control fără precedent asupra internetului. Și în Canada proiectul de lege a suscitat critici și temeri legate de o „supraveghere masivă”. Așa-numita lege C-51 a fost dezbătută în a treia lectură, iar votul ar urma să intervină miercuri seara. Dată fiind majoritatea largă de care dispune în Parlament partidul premierului Stephen Harper și susținerea anunțată de opoziția liberală, adoptarea legii rămâne o formalitate.

Ca și în Franța, există voci care se tem că legea va transforma serviciile de informații în „poliție secretă”, încălcând Constituția. Peste 200.000 de canadieni au semnat o petiție prin care cer retragerea proiectului, ceea ce constituie un adevărat record.

În afară de prevenirea atacurilor ucenicilor jihadiști, cum au fost cele de la Saint-Jean-sur-Richelieu din Quebec sau de la Parlamentul din Ottawa, din octombrie, conservatorii vor să sporească mijloacele prin care tinerii canadieni pot fi împiedicați să se alăture Statului Islamic din Irak sau Siria.

Limitat până în prezent la activități de culegere de informații și supraveghere, SCRS, serviciul canadian de informații și securitate, va putea de-acum încolo să „perturbe” acțiunile suspecților teroriști piratându-le, de pildă, conturile de internet și având posibilitatea de a-i pune sub ascultare pe canadieni și rudele lor, dacă aceștia sunt suspectați că au o „intenție” răufăcătoare.

Pentru a aresta mai ușor un individ, agenții federali se vor putea adresa unui judecător în cadrul unor audieri secrete la care avocații apărării nu vor avea acces, ceea ce îi face pe mulți să acuze încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Schimbul și partajarea de conținut pe internet care servește propagandei teoriste vor constitui un „gest criminal”, indiferent de intenția respectivului utilizator de internet.

Ca și în Franța, meta-datele privitoare la internet vor fi culese prin analiza automată a comunicațiilor pe internet prin intermediul unor algoritmi și filtre. Spre deosebire de Hexagon, în Canada va fi creat un organism de control independent pentru activităile Centrului pentru Securitatea Comunicațiilor, agenția care se ocupă de interceptările comunicațiilor și care are legături strânse de cooperare cu NSA-ul american.