Australia nu are ambasadă în România, dar sunteţi ambasador pentru România şi Ungaria. Cum vă desfăşuraţi activitatea în acest condiţii?
John Griffin: Aşa este, sunt rezident în Ungaria şi am acreditare non-rezidentă în România. Ne bazăm pe sprijinul unor persoane ca consulul onorific, o reprezentantă de seamă a mediului de afaceri din România, care ne ve reprezenta interesele în mai multe domenii. De asemenea vizitez ţara în mod regulat şi mă folosesc de contactele pe care le realizez în cursul acestor întâlniri cu oficiali români, dar şi cu colegi diplomaţi.
Când veţi deschide o ambasadă în România?
John Griffin: Când ne vom putea permite. Am dori foarte mult, dar fondurile ministerului nostru de externe sunt limitate, vremurile sunt dificile pentru finanţele publice în multe ţări, inclusiv Australia. Deci, din nefericire, cred că nu sunt şanse pentru viitorul apropiat, dar facem vizite regulate, eu şi colegii mei de la Budapesta, iar prin căutarea de persoane importante ca noul consul onorific, Mihaela Nicola, facem tot ce putem.
Cât de dezvoltate sunt relaţiile economice dintre România şi Australia?
John Griffin: Destul de modeste. Există potenţial pentru dezvoltarea lor, pentru că Australia este o ţară bogată în capital, şi avem expertiză în tehnologia de minerit, care este un domeniu de interes pentru România, dar acestea sunt drumuri cu două sensuri. Trebuie să existe condiţii favorabile în România pentru a atrage investiţii străine.
Cu câtva timp în urmă au fost probleme cu cetăţeni români care au comis fraude bancare în Australia. Cum cooperează autorităţile române şi australiene în combaterea acestor fenomene?
John Griffin: Excelent. La recepţia de astăzi participă şi ofiţerul de legătură al poliţiei federale australiene, cu reşedinţa la Belgrad, care răspunde şi de România. El are doar cuvinte de laude faţă de profesionalismul şi spiritul de cooperare al autorităţilor române. Acum câteva luni a avut loc o acţiune comună reuşită contra infracţiunilor cibernetice, cu participarea poliţiei federale australiene şi a autorităţilor române. Ambele părţi au fost mulţumite de cooperare.
Sunt australieni care trăiesc în România. De ce aleg ţara noastră?
John Griffin: Cred că ar trebui să-i întrebaţi pe ei. În cazul Ungariei, de exemplu, sunt 70 de mii de maghiari australieni care au venit în Australia după Al Doilea Război Mondial şi revoluţia din 1956 şi există un număr mai mic de români australieni care menţin legături cu ţara lor de natală. Aceasta creează contacte între oameni şi generază un număr de australieni care se stabilesc în România.
După 1989 mulţi români au plecat în Australia, în căutarea unei vieţi mai bune. Cum s-au integrat în societatea australiană?
John Griffin: Foarte bine. Politica de integrare australiană este foarte reuşită. În 1945 eram o comunitate anglo-celtică foarte omogenă, la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Am încurajat imigraţia la început din Europa, inclusiv România, apoi din Asia, şi a avut loc o uriaşă transformare socială practic în decurs de o generaţie. Mama mea, care din fericire încă trăieşte, era copil în al doilea război mondial şi îşi aminteşte de Australia de atunci, era mult mai omogenă şi mai limitată în varietate, şi a văzut transformarea ţării într-o societate multiculturală de succes, fără tensiuni sau conflicte sociale. Deci este o poveste de succes şi românii au fost parte a acestui succes.