Premierul japonez Shinzo Abe a declarat marți stare de urgență în șapte regiuni din țară, inclusiv Tokyo și Osaka, și a dezvăluit un plan ambițios de salvare a economiei, în valoare de un trilion de dolari.
Decizia, care va intra în vigoare miercuri şi care ar urma să dureze până în 6 mai, le va permite guvernatorilor regionali să ia măsuri de prevenţie mai ferme, de la îndemnarea cetăţenilor să stea în casă şi până la restricţionarea activităţii şcolilor şi a altor facilităţi, deşi nu există sancţiuni legale pentru nerespectarea lor, relatează agenţia de presă japoneză Kyodo, citată de Agerpres.
Măsurile care vor fi luate pe baza acestei decizii, prima care instituie o astfel de stare de urgenţă în Japonia, ar putea reduce parţial drepturile şi libertăţile persoanelor. Însă, datorită limitărilor prevăzute în legislaţia din Japonia, ele nu vor duce la izolări stricte, de amploarea celor văzute în alte ţări afectate de virus, precum China sau Franţa, precizează Kyodo.
În cadrul unei reuniuni a grupului operativ pentru COVID-19, Abe a declarat starea de urgenţă pe baza unei legislaţii modificate recent pentru a răspunde pandemiei de coronavirus. El a discutat cu comisia consultativă de experţi specializaţi în boli infecţioase şi în sănătate publică ce îşi dăduse anterior acordul, completând procesul necesar în astfel de situaţii excepţionale.
„Am decis să declar stare de urgenţă deoarece am ajuns la un punct în care răspândirea infectărilor a devenit rapidă şi vastă în întreaga ţară şi riscă să aibă un impact grav asupra vieţilor oamenilor şi asupra economiei”, a spus Abe în parlament.
Locuitorii din zona metropolitană Tokyo (prefecturile Tokyo, Chiba, Kanagawa şi Saitama), precum şi din Osaka, Hyogo şi Fukuoka vor fi nevoiţi să renunţe la ieşirile din casă care nu sunt esenţiale. Deplasările la cumpărături şi spital, precum şi naveta nu sunt vizate de restricţii.
În Japonia, numărul de infectări a trecut de 4.800, iar cel al deceselor a ajuns la 108.
Guvernul japonez va finaliza și un plan în valoare de aproape un trilion de dolari, echivalent cu 20% din PIB-ul țării, pentru a atenua impactul asupra economiei Japoniei, a treia ca mărime din lume, relatează Reuters.
Cheltuielile fiscale directe se vor ridica la 39 de trilioane de yeni, (360 de miliarde de dolari) sau 7% din economie, a spus Abe. Este mai mult decât dublul sumei cheltuite de Japonia în urma prăbușirii din 2008 a Lehman Brothers, care a dus la o gravă criză economică globală.