Întâlnirea de la Minsk, „ultima șansă de pace” pentru Ucraina
Informaţiile şi imaginile care vin de la Minsk sunt foarte puţine. Jurnaliştii au fost rugaţi să îşi oprească telefoanele mobile în momentul în care cei patru lideri au ajuns în palatul prezidenţial din Minsk.
Agenţiile de presă au transmis câteva imagini de la negocieri. Chipuri tensionate, aşa descriu jurnaliştii străini imaginile cu cei patru lideri. La fel de tensionată a fost şi strângerea de mână timidă dintre preşedintele rus şi cel ucrainean. S-au salutat printre dinţi şi şi-au atins mâinile preț de doar câteva secunde, maximum 2-3 secunde.
Un alt moment tensionat a fost atunci când Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei a părăsit sala unde au loc discuţiile. El a revenit după 15 minute, dar nu se ştie până acum de ce a făcut acest gest.
O sursă apropiată delegaţiei ucrainene spune că în ciuda acestor tensiuni s-ar fi înregistrat mici progrese. Mai exact, la finalul întâlnirii cei patru lideri ar urma să semneze o declaraţie comună prin care se angajează să susţină şi să respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei.
Va mai fi pregătit un document separat de către grupul de contact format din reprezentanţi ai Ucrainei, Rusiei şi OSCE prin care părţile se angajează pentru o încetare imediată a focului, după planul negociat în septembrie tot la Minsk şi semnat şi de separatişti.
De altfel, în capitala Belarusului se află şi reprezentanţi ai separatiştilor. Ei nu participă la negocieri, potrivit presei internaţionale sunt acolo pentru a semna eventuale acorduri.
Unele voci spun că aceasta ar fi ultima şansă pentru pace şi dacă reuniunea eşuează nu mai există cale de întoarcere. Totul în condiţiile în care luptele s-au intensificat în estul Ucrainei.
Statutul zonelor separatiste este unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor de la Minsk. În timp ce Kievul a promulgat o lege care le oferă un statut special generos, Kremlinul vrea federalizarea Ucrainei, cu o autonomie extinsă pentru zonele controlate de rebeli şi cu alegerea unor guvernatori regionali.
O altă problemă dificilă este trasarea liniei de front. Guvernul ucrainean nu o recunoaşte decât pe cea care era în vigoare în timpul acordurilor din septembrie de la Minsk. Pe de altă parte, separatiştii nu vor să renunţe la cuceririle teritoriale de-atunci încoace.
Lupte dure înaintea negocierilor de la Minsk: 47 de oameni au murit în ultimele 24 de ore
De altfel, de la ultima întâlnire din capitala Belarusului, separatiştii au câştigat teren şi au înaintat către oraşe din vestul şi sudul Ucrainei.
La Mariupol, soldaţii ucraineni au spart liniile rebele de la marginea oraşului ca să apere portul strategic pe care separatiştii vor să îl cucerească.
La Doneţk, mai mulţi oameni au murit după ce un autobuz a fost lovit de rachete, iar în regiunea Kramatorsk bombele cad printre civilii îngroziţi.
5.400 de oameni au murit deja în conflictul din Ucraina
Acum, preşedintele Petro Poroşenko se pregăteşte să decreteze legea marţială, adică să înlocuiască puterea civilă cu cea a armatei. Iar pentru Occident devine tot mai clar că Rusia intervine direct în lupte.
Ben Hodges, comandatul trupelor SUA din Europa: „Este evident din cantitatea de muniţie, tipul echipamentelor, că există o intervenţie militară directă a Rusiei”.
Soldaţii ucraineni vor primi însă ajutor din partea Statelor Unite. De luna viitoare, vor fi antrenaţi de trupele americane din Europa.
Optimism precaut faţă de un acord de pace
În faţa conflictului tot mai dur din Ucraina, Uniunea Europeană încă îşi pune speranţe în diplomaţie. Următoarea discuţie importantă despre criza din Ucraina va fi cu siguranţă la Consiliul European, unde va participa şi preşedintele ucrainean Petro Poroşenko. De asemenea, se aşteaptă poziţia României, prezentată de Klaus Iohannis.
Între timp, Barack Obama şi Vladimir Putin s-au înţeles cel puţin asupra unui punct: oprirea luptelor şi încetarea vărsării de sânge.
Vladimir Putin va participa la negocierile de la Minsk pe tema conflictului din Ucraina
Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia vor încerca să oprească înaintarea separatiştilor pro-ruşi, printr-o zonă-tampon. Controlul acesteia ar trebui să cadă în sarcina OSCE sau a Rusiei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
