Sutele de copii aflaţi pe feribotul sud coreean scufundat cu două săptămâni în urmă au crezut până în ultimul moment că vor fi salvaţi şi vor ajunge în siguranţă la ţărm.
Cea mai bună dovadă este un filmuleţ înregistrat pe telefon de unul dintre elevi, care din nefericire a pierit alături de colegii săi în apele mării. Mesajul a fost dat presei chiar de către tatăl băiatului şi a provocat stupoare şi furie printre rude.
„Se răstoarnă! Ajutor!
Nu părăsiţi locul în care vă aflaţi! Pregătiţi-vă pentru o situaţie periculoasă!
Chiar ne scufundăm? Serios, se zgâlţâie totul!”
Aşa începe înregistrare de 20 de minute care sfâşie acum sufletele rudelor. Din imagini se vede foarte clar că feribotul era deja înclinat pe jumătate la ora locală 8.52, deşi căpitanul vasului avea sa transmită primul semnal S.O.S. abia trei minute mai târziu. Cee ce dovedeşte că a pierdut momente preţioase, care ar fi permis salvarea mai multor pasageri.
În aceste condiţii, şi având în vedere mesajele liniştitoare auzite la megafoane, nu este de mirare că asolescenţii nu au înţeles de la început pericolul de moarte în care se aflau.
„Sunteţi gata?
De ce porţi vesta de salvare?
E distractiv.
Asta ţi se pare distractiv?
Parcă am fi pe Titanic”, spuneau ei, potrivit înregistrării.
Totuşi, pe măsură ce vasul se înclina tot mai mult, ajungând de fapt să se răstoarne, sutele de copii aflaţi la bord împreună cu profesorii lor au înţeles că ori părăsesc feribotul cu orice preţ, ori vor muri înecaţi.
„Telefoanele funcţionează?
Nu, nu merg!
Am încurcat-o! Ar trebui să las un ultim mesaj înainte de a muri.
OK, hai să înregistrăm.
Ce mult aş vrea să nu mor! Mami, tati, vă iubesc!”
Din nefericire, pentru 300 de pasageri, era deja prea târziu. După două săptămâni de la tragedie, au fost recuperate doar 213 cadavre.
Alte 90 de persoane figurează încă pe lista dispăruţilor. Tot ce-a rămas în urma lor este durerea celor de acasă, şi furia că nimeni nu le-a salvat copiii.