Mahmoud a părăsit oraşul Alep din Siria împreună cu soţia, fratele său şi doi nepoţi. Turcia a fost doar o oprire dintr-o epuizantă călătorie cu destinaţie necunoscută. Macedonia, Serbia sunt, de asemenena, doar ţări de tranzit.
„Turcia nu este un loc sigur pentru un loc de muncă, pentru copii, pentru a-ţi clădi viitorul. Nu e o ţară unde se trăieşte bine. Dacă războiul ar lua sfârşit în Siria, ne-am întoarce acolo”, spune Mahmoud Swaid, refugiat sirian de 33 de ani, inginer în IT.
Un alt tânăr din Damasc, Siria, a mers pe jos aproape 40 de kilometri din capitala Macedoniei până în tabăra de refugiaţi. „Nu îmi mai simt picioarele. Mă ard şi mă dor. Nu mai suport”, spune el.
La Roszke, în Ungaria, oamenii primesc apă şi pâine. Dar tot e mai mult decât ce au avut până acum pe drum.
„Am mâncat frunze din copaci. Sunt din Afganistan. În ţara noastră sunt o mulţime de probleme. Sunt schimburi de focuri, sunt talibani. Am venit aici să ne salvăm vieţile şi semenii”, spune un bărbat din Afganistan, în timp ce mănâncă dintr-o lipie.
Imigranţi cu studii superioare
Principala îngrijorare a europenilor este că valurile de imigranţi aduc nu doar familii cu copii care fug din calea războiului, ci şi posibili terorişti. Această temere închide însă porţile pentru mulţi refugiaţi cu studii superioare.
“E un profil interesant de refugiaţi. Foarte mulţi vorbesc engleza, foarte mulţi sunt educaţi. Aparţin clasei de mijloc şi educate. Sunt refugiaţii predictibili, coada lungă a conflictelor din Afganistan şi Siria”, spune Andrei Ţărnea, director executiv al Institutului Aspen.
Exodul refugiaţilor este departe de a se încheia, atrage atenţia şeful Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din Irlanda.
„Ţările vecine Siriei au primit până acum patru milioane de solicitanţi de azil. Acolo capacităţile sunt pline până la refuz. Pe plan european nu suntem departe de această cifră a solicitanţilor de azil. Nu există un sfârşit previzibil. Cifra de 3.000 de oameni pe zi rămâne de actualitate. S-ar putea chiar să crească”, spune Laurenţiu Ciobănică, şef de misiune al biroului din Irlanda al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.
Europa trece prin cea mai mare criză din ultimele decenii. Mii de imigranţi veniţi din Orient şi Nordul Africii, zone măcinate de război, intră în fiecare zi pe continent şi se îndreaptă, mulţi dintre ei pe jos, zeci de kilometri, spre Occident. Grecia, Macedonia, Serbia şi Ungaria au devenit puncte fierbinţi pe o hartă a Europei, care pare că nu are deocamdată soluţii. Digi24 urmăreşte şi astăzi prin corespondenţii speciali lungul drum al refugiaţilor spre ţările din vest.