Noua forţă de reacţie rapidă a NATO, „vârful de lance” al Alianţei gândit ca răspuns la politica agresivă a Moscovei, ar putea să nu fie desfăşurată în estul Europei în cazul izbucnirii unui război cu Rusia.
Informaţia vine chiar din interiorul NATO, prin doi importanţi generali care cunosc îndeaproape planificarea logistică şi militară a Alianţei. Generalii au recunoscut, într-un interviu pentru Financial Times, că forţa de intervenţie rapidă, formată din 5.000 de oameni, ar putea fi prea vulnerabilă la o eventuală desfăşurare în Polonia sau în țările baltice. În plus, unul dintre cei doi strategi estimează că decizia Rusiei de a-şi întări considerabil forţele din enclava Kaliningrad şi logistica militară în zonele de graniţă pune forţa de reacţie rapidă a NATO în pericol de a fi depăşită chiar înainte să fie pe deplin pregătită să lupte.
Între timp, Rusia nu scapă niciun prilej pentru a critica scutul antirachetă american. „Baza militară de la Deveselu nu face decât să alimenteze climatul şi aşa tensionat dintre NATO şi Moscova”, spune șeful diplomaţiei ruse.
„Ne îngrijorează încercările colegilor noştri din statele membre NATO de alimentare a climatului ostil, prin mutarea infrastructurii militare către Est, aproape de graniţele noastre. Ştiţi foarte bine cum au loc aceste negocieri, iar ce se întâmplă acum nu face decât să încingă spiritele”, a spus Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei.
La o zi după inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu, considerat de Moscova o ameninţare reală la adresa securităţii naţionale, preşedintele Vladimir Putin a anunţat ajustarea cheltuielor pentru apărare.