Franţa a devenit o putere colonială în secolul al 17-lea, când armata franceză a ocupat o serie de teritorii din Africa, iar marina militară a revendicat în numele Parisului regiuni din America sau Asia. Astfel, Franţa a preluat controlul asupra mai multor regiuni cu populaţie musulmană, cum ar fi Algeria, Egipt, Tunisia, Maroc, Siria sau Liban. Potrivit statisticilor, cel mai mare număr de musulmani din protectoratele franceze au imigrat în Franţa metropolitană în secolul 20, în special în urma războaielor coloniale de independenţă. Adică între 1954-1962, când majoritatea coloniilor din Africa şi Asia au ieşit de sub autoritatea Parisului. Procesul de decolonizare a fost complicat, iar una dintre cele mai dure etape a fost cea a atacurilor teroriste din Franţa.
Autorii acestor atentate care i-au înspăimântat pe francezi au fost membrii Organizaţiei Armatei Secrete, o grupare politico-militară clandestină, care a activat între 1961 şi 1962. Gruparea s-a format ca o formă de protest a deciziei preşedintelui Charles de Gaulle de a acorda independenţa Algeriei. Astfel, generalul francez a devenit principala ţintă a teroriştilor. Violenţele au avut loc şi pe teritoriul Algeriei, unde erau înregistraţi aproximativ un milion de cetăţeni francezi.
Cele mai grave atacuri comise de membrii Organizaţiei Armatei Secrete au avut loc în iunie 1961, când o bombă a fost detonată la bordul trenului care făcea legătura între Paris şi Strasbourg. 28 de oameni au fost ucişi.
În ianuarie 1962, militanţii au detonat o bombă în apropierea ministerului francez de externe din Paris, în care a fost ucisă o persoană, iar în martie 1962, un atentat cu maşină capcană a ucis alţi trei oameni.
În total, în campania de atentate de peste un an, membrii organizaţiei armatei secrete au ucis sau rănit aproximativ 2.700 de persoane. Situaţia s-a calmat după arestarea capilor organizaţiei, în 1962.
Pe fondul creşterii numărului grupărilor radicale, între 1962 şi anii 80, Franţa a mai fost zguduită de o serie de atentate puse la cale de celebrul terorist venezuelean Carlos Şacalul, la ordinul grupărilor radicale arabe. O altă serie de atacuri teroriste ale organizaţiilor teroriste arabe a avut loc în anii 80.
Parisul, dar şi alte oraşe franceze au fost ţinta grupărilor teroriste. Gruparea Abu Nidal a comis un atac soldat cu 6 morţi în 1982. De asemenea, Carlos Şacalul este considerat responsabil pentru explozia unei bombe în ultima zi a anului 1983, iar gruparea radicală Hezbollah a efectuat o serie de atacuri în septembrie 1986.
Potrivit statisticilor neoficiale, 24% din populaţia actuală a Franţei, care numără 65 de milioane de oameni, este formată de persoane născute în străinătate sau care au un părinte născut în afara Franţei. În total, numărul francezilor de origine străină ar fi de aproape 14 milioane, dintre care 22%, adică aproape 3 milioane, provin din ţările Maghrebului - Maroc, Algeria, Tunisia -, 5% din Africa Subsahariană şi 2,4% din Turcia.
La peste 50 de ani de la sfârşitul imperiului colonial francez, însă, mai sunt 14 state independente africane care plătesc o taxă colonială către Paris. Banii sunt acordaţi pentru bunurile pe care statul francez şi cetăţenii Franţei le-au lăsat în urmă şi pentru investiţiile pe care Parisul le-a făcut în fostele sale colonii.