Fostul premier kosovar Ramush Haradinaj a fost exonerat

Haradinaj a fost exonerat în 2008, dar verdictul a fost anulat pe motiv de intimidare a martorilor, relatează BBC.

Procurorii au cerut 20 de ani de închisoare, spunând că Haradinaj a condus atrocitățile împotriva sârbilor, albanezilor și romilor în 1998. Tribunalul ONU a decis însă că procurorii nu au adus suficiente dovezi.

Haradinaj a fost judecat împreună cu alte două persoane - Idriz Balaj și Lahi Brahimaj. Și ei au fost exonerați.

Acuzațiile spuneau că cei trei au fost implicați într- o rețea criminală care avea ca scop stabilirea controlului Armatei pentru Eliberarea Kosovo asupra vestului Kosovo, cu ajutorul înființării de lagăre. Etnici sârbi și albanezi despre care se spunea că au colaborat cu sârbii au fost torturați și uciși acolo. S-au găsit 39 de cadavre.

Haradinaj este cel mai important oficial etnic albanez inculpat de TPI pentru fosta Iugoslavie.

Serbia: Decizia înseamnă legalizarea mafiei

Achitarea lui Ramush Haradinaj constituie o "legalizare a mafiei", a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului sârb, Milivoje Mihajlovici, relatează AFP citat de Mediafax.

"Tribunalul de la Haga a legalizat legea mafiei în Kosovo. Omerta, legea tăcerii, trece înainte de orice, este în continuare în vigoare şi este mai puternică decât toate crimele", a adăugat Mihajlovici, o aluzie la martori împotriva lui Haradinaj care s-au retras în timpul procesului.

Acest verdict "este o lovitură gravă dată justiţiei internaţionale şi justiţiei în general. Este o înfrângere a misiunii internaţionale în Kosovo", a continuat purtătorul de cuvânt, care a apreciat că "eliberarea lui Haradinaj reprezintă o condamnare a angajamentului internaţional în Kosovo".

Comunitatea internaţională "nu a putut să protejeze martorii" în procesul lui Ramush Haradinaj. "Cum îi va proteja pe cei aproximativ 150.000 de sârbi" care trăiesc în Kosovo, a întrebat el.

În opinia Belgradului, achitarea lui Haradinaj reprezintă un "obstacol ridicat în calea procesului de reconciliere" între kosovarii albanezi şi sârbi, proces angajat sub patronajul Uniunii Europene în vederea normalizării relaţiilor între Belgrad şi Priştina.

"Guvernul va continua dialogul cu Priştina, pentru că acesta este singurul mijloc prin care putem ameliora situaţia sârbilor" din Kosovo, a apreciat Mihajlovici.