Florin Ilie, ING: „Sectorul bancar cipriot e de peste opt ori mai mare decât PIB-ul ţării. La noi, este de circa 60%”
Florin Ilie, director de Strategie la ING, spune la Digi24 că România poate fi afectată cel mult de nervozitatea investitorilor internaţionali, ca apetit de risc. „Situaţia este limitată doar la Cipru”, spune specialistul, iar „soluţia care se va găsi pentru Cipru, pentru că probabil va fi găsită una, nu are şi nu va avea de a face nimic cu ce se întâmplă în România”.
Pe de altă parte, România trebuie să se aştepte în anii următori la următoarea stare de fapt: „Nucleul dur al UE - nu va mai manifesta toleranţă la nimic din ce înseamnă derapaje la periferia Europei din care facem şi noi parte, pentru că nu vor mai avea chef să îşi asume costurile uriaşe pentru a cârpi greşelile acestor ţări”, apreciază directorul de strategie al ING.
Criza cipriotă nu vine cu soluţii pentru fluxul de bani gri româneşti
Florin Ilie nu crede că evenimentele din statul mediteranean pot aduce aspecte pozitive României, contrazicând estimările analistului economic Ionel Blănculescu, care aprecia în urmă cu câteva zile că situaţia din Cipru „ar putea fi chiar benefică pentru economia românească, în sensul în care tot ce înseamnă flux gri de bani ar avea în proporţie de 80% destinaţia Cipru”.
„E greu de crezut că eliminarea unei supape pentru bani mai puţin vizibili ar duce la scoaterea la suprafaţă a economiei gri sau negre a României care, după unele estimări, e undeva la 30%. Este un procent destul de realist pentru România, tot ce scapă impozitării practic”, arată Florin Ilie.
Raportat la Produsul Intern Brut al României, de circa 130 de miliarde de euro, banii româneşti care ajung în Cipru ar fi în sumă de circa 100 de milioane de euro, adunaţi de-a lungul mai multor ani. „Un nimic”, spune Florin Ilie: „Nu cred că (situaţia din Cipru) ar putea avea un impact pozitiv. Mai degrabă, pentru România, 100 de milioane de euro pot reprezenta pierderile numai din prostia noastră a tuturor în achiziţiile publice, probabil în două luni de zile.”
Evaziunea e teribil de mare la toate nivelurile societăţii şi la toate nivelurile economiei, afirmă specialistul, dar „o eventuală nervozitate a investitorilor internaţionali legată de ce se întâmplă în Cipru ne poate costa de zeci de ori mai mult într-un an sau doi, cu privire la costul finanţării României”, arată specialistul. „Dacă investitorii internaţionali devin mai prudenţi, îţi dau bani cu dobândă mai mare. Te poate costa acea dobândă mult mai mult decât toţi banii româneşti din Cipru.”
O cauză a problemelor din Cipru şi de ce România nu ar trebui să ajungă în aceeaşi situaţie
„Sectorul bancar cipriot e de peste opt ori mai mare decât PIB-ul Ciprului. Sectorul bancar românesc a ajuns la circa 60%, chiar şi după creşterea din perioada boom-ului” economic, arată Florin Ilie. „Vorbim de 830% în Cipru faţă de 60% în România. Nu există bază de comparaţie. Din punctul ăsta de vedere, nu asta este problema României. Nu se va extrapola în nici un fel la România situaţia din Cipru. Nu există termen de comparaţie sub nici o formă.”
„Nu toată lumea care are bani îi fură. Rudele şomere din Europa”
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Florin Ilie face o trecere în revistă a momentelor care au dus la problemele din criza financiară şi economică cu care Europa are şi acum de furcă: „În anii 90 şi începutul anilor 2000, datorită unui entuziasm teribil generat de faptul că existau bani gârlă peste tot, prudenţa a dispărut inclusiv în Germania şi în celelalte ţări din vestul Europei, acele ţări bogate, aşezate, dar nu bogate pentru că le-a picat ceva din cer, ci pentru că muncesc mai mult şi mai bine decât alţii, ca să fim sinceri.
Nu toată lumea care are bani îi fură, îi şi munceşte, iar acei oameni au muncit. N-ar trebui să ne uităm la oamenii care au, din Vest, doar cu invidie, ci şi cu admiraţie. Aşa că faptul că există ţări sărace şi ţări bogate nu vine doar din nefericile istorice ale ţărilor sărace, ci şi din cauză că alţii muncesc mai mult şi mai bine, sau mai cu cap, şi ar trebui să luăm exemplu”, arată specialistul.
Din pricina acestui entuziasm, statele europene care au muncit eficient – în primul rând Germania – au pierdut din vedere riscurile la care se expun. „Cei care au muncit mai cu cap şi-au pierdut prudenţa, şi aici este vina lor. Mă refer la Germania în speţă. A fost un entuziasm fără cap în care au lăsat să intre în casă împreună cu ei – s-au încuscrit, dacă doriţi -, cu ţări care nu se potriveau cu modelul lor economic, inclusiv Cipru. Unii ar putea spune inclusiv România şamd.
Şi s-au trezit acum în criză economică (pentru că atâta timp cât este fericire şi creştere economică, nimeni nu crapă) că unele ţări au crăpat.
Când eşti în familie, dacă unul din membri devine şomer, îl ajuţi cu bani. În familia asta europeană se pune problema că unii muncesc, alţii au făcut banii altfel, şi din punctul ăsta de vedere e foarte greu să te duci la alegătorii germani şi să spui că banii lui economisiţi cu greu se duc pentru încă o rudă pe care a acceptat-o cam uşor în familie. Eu nu spun că ăsta e adevărul, dar aşa se vede din Germania”, subliniază Florin Ilie.
„Toleranţa la durere a alegătorilor a scăzut”
„S-au cheltuit cam 240 de miliarde de euro câştigaţi cu greu în Grecia. Acum, doar zece miliarde, în Cipru. Problema e că toleranţa la durere a alegătorilor respectivi a scăzut”, spune directorul de strategie din ING. „Eu nu spun că este adevărată sau falsă această percepţie, dar este greu de vândut acest bailout alegătorilor germani. De asta se pune presiune pe Cipru. De ce atât de multă presiune? Într-adevăr, şi pentru că este o ţară mai mică şi se poate pune această presiune pe ea fără mari riscuri. Faptul că eşti mai slab te expune şi unor riscuri de corecţii şi ceartă mai mari decât ar primi alte ţări.
Nota bene: nu este Ciprul singura ţară care practică astfel de concurenţă neloială fiscală faţă de alte ţări, şi Luxemburgul a avut de-a lungul vremii nişte facilităţi, şi Malta are, şi aşa mai departe. De-a lungul timpului, s-au pus presiuni majore pe toate, ca să termine cu astfel de practici”, arată Florin Ilie.
Ce ne aşteaptă în România: „Nucleul dur al UE nu va mai manifesta toleranţă la nimic din ce înseamnă derapaje la periferia Europei din care facem şi noi parte, pentru că nu vor mai avea chef să îşi asume costurile uriaşe pentru cârpirea greşelilor acestor ţări”
Liniştea nu se va aşterne prea curând în România, crede specialistul: „Cred că, pentru România, toată această degringoladă va continua. La nivel european vom mai vedea ani de zile de acum încolo astfel de discuţii şi astfel de sincope pentru că, deşi la nivel înalt se ştie ce ar trebui făcut şi cam unde s-a greşit, nu se poate repara pe termen scurt. Va trebui să se facă pe termen lung. Vom mai vedea zgomote.
Dar pentru România, în final, va rămâne următorul lucru: europenii, Germania, Franţa - nucleul dur al Uniunii Europene - nu vor mai manifesta toleranţă la nimic din ce înseamnă derapaje economice, politice, sociale sau de orice natură la periferia Europei din care facem şi noi parte, pentru că nu vor mai avea chef mai târziu să-şi asume aceste costuri uriaşe pentru societăţile proprii şi pentru voturile proprii, de a salva sau de a cârpi greşelile acestor ţări. Au şi ei greşelile lor, nu mai vor să plătească şi pentru ale altora”, conchide Florin Ilie.
Ella Moroiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
