Totuşi, deputaţii români din Parlamentul European au votat două rezoluţii prin care mecanismul de urgenţă pentru repartizarea refugiaţilor propus de Comisia Europeană primeşte susţinere politică. Prima dintre ele, adoptată miercuri, sprijină mutarea unui număr iniţial de 40.000 de solicitanţi de azil.
"Pentru a diminua presiunea semnificativă legată de azil exercitată asupra Italiei și Greciei, (...) din aceste țări vor fi relocați inițial un număr total de 40.000 de solicitanți. Ar trebui avută în vedere, dacă este necesar, o majorare ulterioară”, stipulează documentul publicat pe siteul Legislativului European.
Rezoluţia, în ansamblul său a primit votul a 24 dintre cei 32 de europarlamentari români.
O nouă rezoluţie de data aceasta, pe tema migraţiei şi refugiaţilor în Europa, a fost supusă la vot la data de 10 septembrie. Şi acest text a fost votat de 15 deputaţi români, deşi nu toţi s-au declarat în favoarea paragrafelor ce stipulau instituirea unor cote obligatorii pentru repartizarea refugiaţilor în statele membre.
Theodor Stolojan, europarlamentar PNL: „Pe această rezoluţie, Grupul de parlamentari din care eu fac parte au votat împotriva articolului din rezoluţie care se referă la cotele obligatorii. Rezoluţia în ansamblu are, însă, multe alte recomandări, poziţii exprimate despre cum trebuie procedat cu imigranţii”.
Sunt însă şi eurodeputaţi români care consideră că problema refugiaţilor poate fi rezolvată doar dacă statele Uniunii Europene vor fi obligate să-şi împartă echitabil responsabilităţile.
Cristian Preda, europarlamentar independent: „Eu nu cred că România nu este capabilă să asigure un plus în raport cu cifra anunţată de preşedinte. Suntem totuşi o societate cu 20 de milioane de cetăţeni, cu resurse importante. Nu cred că suntem în stare să construim doar 1.700 de cămăruţe pentru cei care fug de război”.
Voturile date în Parlament sunt doar consultative, decizia finală se ia la nivelul miniştrilor de Interne şi de Justiţie din Uniunea Europeană. Aceştia urmează să se întrunească luni, la Bruxelles. Conform schemei prezentate de Comisia Europeană, 160.000 de solicitanţi de azil vor fi redistribuiţi pe teritoriul UE, iar România ar trebuie să primească peste 6.300.