„Decizia politică a tot fost amânată, e o temporizare pe care unii o văd prelungită de-a lungul ultimilor doi ani. Există repere în acest interval, reperul decisiv a fost declarația lui Obama din august 2012, că orice folosire a armei chimice de către regimul Assad se va transforma în casus belli. Există de ieri o certitudine exprimată oficial de Kerry. Pe de altă parte, Marea Britanie, partenerul special al SUA, prin vot refuză participarea alături de SUA, lăsând America oarecum descoperită, ținând cont că doar Franța și-a exprimat dorința de a participa. Surprinzător, nu e nici cazul Poloniei, care se abate de la linia tradițională de loialitate strictă a noilor europeni în raport cu SUA”, a explicat el, după declarațiile lui Barack Obama.
„Probabil americanii vor interveni rapid, cu distrugătoare, rachete, se vorbește despre un atac cu rachete trase de la 200 și ceva de kilometri. Vom vedea în ce măsură o operațiune gen lovitură chirurgicală rămâne aici sau se va extinde și temporal și spațial”, a subliniat Emil Hurezeanu.
„Președintele american poate amâna un vot în Congres atunci când decide o astfel de intervenție, Sigur, declararea unui război în mod formal are nevoie de un vot în Congres. Situația se complică de când cu votul de la Londra, o înfrângere politică majoră pentru Cameron. O astfel de intervenție nu poate fi calibrată de la început în mod exact. Ei știu ce înseamnă un război ce începe prin lovitură chirurgicală și se transformă în altceva. Vom vedea în ce măsură se va apela la oferta lui Hollande sau dacă acesta din urmă se va speria și va apela la un vot în Parlament”, a adăugat el.