Dosarele FinCEN. O poveste adevărată cu tone de aur, miliarde de dolari, spălare de bani și șpăgi, Erdogan, Trump și ginerii lor
Un traficant de aur arestat în SUA în 2016 a dezvăluit în fața judecătorilor cum au ajuns în Iran miliarde de dolari din vânzarea de aur, prin intermediul unei bănci turcești, încălcând sancțiunile impuse de Statele Unite regimului de la Teheran. Ițele afacerii duc până ginerele președintelui Turciei, care este ministru de Finanțe, și până la Erdogan însuși, care știa de aceste transferuri, potrivit depozițiilor. Este vorba de zeci de miliarde de dolari, obținuți din vânzarea a sute de tone de aur. În scandal este pomenit și numele lui Donald Trump, la care Recep Tayyip Ergogan ar fi intevenit să protejeze afacerea.
Reza Zarrab, traficant de aur arestat de FBI la Miami, în 2016, pentru încălcarea sancțiunilor impuse Iranului, a dat declarații în fața unui tribunal din New York, potrivit site-ului iEfimerida.gr. Zarab, care făcuse înțelegere cu procurorii americani, a vorbit despre implicarea în afacere a lui Hakan Attila, director al băncii de stat turcești Halkbank, și chiar a ginerelui lui Recep Tayyip Erdogan, care este ministrul de Finanțe al Turciei.
Reza Zarrab: Am ajuns la oameni care erau mult sus poziționați decât domnul Hakan.
Judecător: Acum amintiți-ne ce sunt acestea.
RZ: Sunt mesaje trelefonice.
Judecător: Între cine și cine?
RZ: Între mine și avocatul meu.
Judecător: Despre ce discutați?
RZ: Despre faptul că urmează să se reia afacerea cu Halkbank.
Judecător: Și când a avut loc această discuție?
RZ: Probabil în 2014.
Judecător: Acesta e un mesaj de la avocatul dvs?
RZ: Da, domnule.
Judecător: Și ce spune mesajul?
RΖ: Spune că afacerea trebuie făcută pentru că cineva a spus că „afacerea trebuie făcută”.
Judecător: Bun. Și cine este acest cineva?
RZ: Berat Albayrak.
Berat Albayrak este ginerele lui Recep Tayyip Erdogan și ministru de Finanțe. Înainte de a intra în politică, în perioada la care face referire Zarrab în timpul procesului, era directorul grupului Calik Holding, care deținea și o bancă, Aktif Bank, de care Zarab s-a folosit de asemenea în încălcarea sancțiunilor împotriva iranului.
În continuarea audierii, Zarrab a dat și alte nume ale celor implicați.
Judecător: Mai departe, probele 1272, 1272-T. În partea de sus scrie „Întâlnirea și situația vor fi explicate lui BB sâmbătă”. Vedeți?
RZ: Da domnule.
Judecător: Și ce înseamnă asta?
RZ: Înseamnă că persoana va fi informată sâmbătă și că vechiul sistem va începe să funcționeze din nou.
Judecător: Cine e persoana? Cine e BB?
RZ: Primul ministru, domnule.
În depoziția sa, Zarrab a mai spus că însuși președintele turc Recep Tayyip Erdogan a ordonat această afacere, potrivit unei investigații OCCRP. El a pomenit și alți înalți reprezentanți ai Turciei care ar fi primit sume imense drept mită ca să se uite în direcția opusă, printre care și fostul ministru al Economiei.
„Fereastra de aur”
„Vechiul sistem” la care face referire Reza Zarrab funcționează astfel: înainte ca SUA să modifice în iulie 2013 sancțiunile împotriva Iranului, Zarrab a speculat cu îndemânare ceea ce experții au numit „fereastra de aur”, o mică scăpare care a permis Iranului să beneficieze de pe urma comerțului cu aur.
Scandalul denumit „Petrol contra aur” se referă la câștigurile obținute de Iran din vânzarea de petrol către Turcia în schimbul banilor din vânzarea de aur. Zarab a cumpărat aur de unde a putut, pe care oamenii lui îl duceau cu valiza în Dubai, iar mare parte din banii obținuți din vânzarea metalului prețios ajungeau într-un cont special la banca de stat turcească Halkbank, pe care autoritățile americane o acuză că a fost implicată în mod activ în afacere, potrivit site-ului iEfimerida.
Se estimează că prin „fereastra de aur” a lui Zarrab au trecut mai mult de 20 de miliarde de dolari, proveniți din vânzarea a peste 200 de tone de aur, potrivit investigației OCCRP. Banii erau folosiți de Iran să plătească pentru ceea ce nu putea obține de pe piața liberă din cauza sancțiunilor impuse de SUA. În momentul în care scandalul a explodat, autoritățile turce au pornit o anchetă, Zarab a fost arestat, apoi imediat eliberat, iar judecătorii și polițiștii care l-au arestat au fost pedepsiți.
Comision de 8%, împărțit în două
Documentele FinCEN arată că numai sucursala din New York a băncii Standard Chartered a făcut peste 37.500 de tranzacții totalizând 5,8 miliarde de dolari în numele rețelei lui Reza Zarrab, între 2007 și 2016. În 2016, când se cunoștea deja că Zarab este acuzat de încălcarea sancțiunilor împotriva Iranului, banca a făcut 715 tranzacții în numele lui, totalizând peste 133 de milioane de dolari.
Tot din documente bancare a reieșit că Zarrab percepea un comision de 8% pentru tranzacțiile făcute, din care jumătate reprezenta mită pentru oficialii turci, iar jumătate își oprea pentru el. Acest lucru înseamnă că, pe durata afacerii „Petrol contra aur”, din totalul de peste 20 de miliarde de dolari, politicienii turci au fost mituiți cu 800 de milioane de dolari, o sumă echivalentă oprindu-se în conturile lui Zarab, mai scrie iEfimerida.
Legături peste ocean
Scandalul nu s-a oprit în Turcia. Fostul consilier pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, John Bolton, a scris în cartea sa despre administrația americană că, în 2018, în timpul unei discuții telefonice, Erdogan i-ar fi transmis președintelui Donald Trump că banca Halkbank este nevinovată.
„Trump i-a spus lui Erdogan că se va ocupa de situație, explicându-i că procurorii din Districtul de Sud (New York) nu sunt ai lui, ci ai lui Obama, o problemă pe care o va rezolva când îi va înlocui cu procurori de-ai săi”, a scris Bolton în carte.
În 2019, Berat Albayrak, ginerele lui Erdogan, s-a întâlnit cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, cu Donald Trump şi ministrul de Finanţe Steven Mnuchin, la Casa Albă. Eforturile se pare că nu au rămas fără urmări: deși numele lui Albayrak a fost clar menționat în depoziția lui Zarab, iar rechizitoriul împotriva băncii Halkbank arată că o rudă a premierului de atunci al Turciei, care mai târziu a ajuns ministru, a „ordonat” băncii să continue spălarea de bani, procurorii americani nu l-au pus sub acuzare, scrie iEfimerida.
Discuții în Biroul Oval
Potrivit unei declarații din Comisia pentru Finanțe a senatului, Trump „le-a promis oficialilor turci în Biroul Oval că își va folosi puterea pentru a opri orice acțiune împotriva băncii”. Comisia a primit apoi confirmări că Trump a contatctat atât Ministerul de Finanțe, cât și Ministerul Justiției în cazul Halkbank.
Sub presiunea comisiei senatoriale, ministrul de Finanțe Mnuchin a recunoscut că s-a întâlnit de trei ori cu Albayrak: o dată în iulie 2018 și de două ori în aprilie 2019, inclusiv întâlnirea cu Donald Trump în Biroul Oval. În februarie, Mnuchin le-a spus congresmenilor că în cadrul acestor întâlniri s-a discutat inclusiv despre banca Halkbank.
„Aceste acuzații îl implică pe Albayrak în acțiunile băncii Halkbank și ridică noi întrebări despre aparenta politică a administrației americane de a negocia cu cei care încalcă sancțiunile impuse. Ministrul de Finanțe a vorbit despre banca Halkbank în vreme ce aceasta era acuzată de cea mai mare încălcare a sancțiunilor din istoria Statelor Unite. Toate probele arată că președintele Trump intervine într-o anchetă penală de dragul președintelui Erdogan”, a spus senatorul american Ron Weiden, membru al comisiei pentru Finanțe.
Editor : Bogdan Păcurar
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News