Dosar internațional | Moment nefavorabil ca Turcia să fie destabilizată
La nici o săptămână de la cel mai grav atentat din istoria Turciei, autorităţile de la Ankara au luat primele măsuri: directorul general al poliţiei, şeful securităţii publice şi şeful servicilor de informaţii din capitală au fost suspendaţi din funcţii până la finalizarea anchetei. Sunt consideraţi măcar parţial responsabili de vidul de securitate care a permis o tragedie de asemenea amploare în inima Ankarei.
Recep Erdogan, preşedintele Turciei: „Condamn cu tărie acest atac terorist împotriva unităţii, solidarităţii şi stabilităţiiTurciei. Restul lumii şi poporul turc trebuie să fie conştienţi de acest adevăr: a fost un atac împotriva Turciei. Lucrăm cu mai multe metode. S-au parcurs câteva etape folosind aceste metode şi, desigur, după anchetă vom stabili dacă au fost scăpări, dacă s-au făcut greşeli şi cum s-a putut întâmpla aşa ceva. Se lucrează la asta.”
Preşedintele Erdogan a promis că vor fi luate toate măsurile ce se impun dacă se va dovedi că a fost „o neglijenţă”. Iar turcii promit că îi vor căuta pe cei care au plănuit atacul şi-n gaură de şarpe.
Ancheta e în plină desfăşurare. Deocamdată, au fost reţinuţi doi suspecţi. E vorba despre două persoane care au publicat, pe reţele sociale, informaţii despre o posibilă explozie la Ankara, cu doar o zi înainte de atac.
Luni, premierul turc susţinea că toate indiciile conduc la ipoteza că atentatul ar fi fost comis de doi atacatori sinucigaşi, care ar fi acţionat în numele ISIS.
Ahmet Davutoglu, premierul Turciei: „ISIS a devenit principalul suspect. A fost, evident, un atac sinucigaş. Avem dovezi foarte clare în acest sens. Au fost făcute teste ADN deoarece, în majoritatea cazurilor, atacatorii kamikaze sunt sfâşiaţi în bucăţi. Nu vă pot da detalii, dar avem datele acestor doi kamikaze. A fost stabilit cum au transportat explozibilul şi cum au ajuns cu acesta aici.”
Cotidianul Hurriyet, citat de France Presse, a scris că testele ADN au arătat că unul dintre cadavre ar aparţine unui cunoscut jihadist, membru al Statului Islamic, care ar fi luptat în Siria şi apoi s-ar fi întors în Turcia. Iar vicepremierul turc a anunţat că atentatul are elemente similare celui de vara trecută de la Suruc, atac revendicat de ISIS.
Scenariul loviturii din interior
Un scenariu îndelung vehiculat după dublul atentat de la Ankara: atacul ar fi fost comandat de "celule clandestine" din aparatul de stat, armată sau poliţie. Este şi teoria directorului adjunct al Institutului de Studii Strategice şi Internaţionale de la Paris.
Didier Billion a explicat mecanismul într-un interviu pentru Digi24. Doctor în ştiinţe politice şi expert în problematica turcă, expertul nu crede că atacul ar fi fost comis de Statul Islamic.
Didier Billion, director adjunct al Centrului de studii internaţionale din Paris: „O ipoteză pe care o explorez, dar la care nu am niciun element concret, sunt doar cercetător şi nu am toate datele, este ceea ce numeşte în Turcia „Statul profund”, adică grupări clandestine, celule clandestine care există chiar în cadrul aparatului de stat, în cadrul instituţiilor militare şi poliţiei, care ar fi putut comanda atentate pentru a eficientiza „strategia atenţiei”. Este important. De câteva săptămâni, Erdogan, preşedintele Turciei, a mizat pe „strategia atenţiei” şi s-a prezentat ca singurul om, singurul responsabil politic capabil să reziste ameninţării teroriste care dă târcoale ţării. E evident că, pentru Erdogan, obiectivul este să încerce să câştige o parte din electoratul naţionalist, care nu l-a votat în iunie, în perspectiva alegerilor din 1 noiembrie, ca să obţină un rezultat mai bun. Desigur, nu m-am gândit nicio clipă că preşedintele Erdogan ar fi comandat atentatul de sâmbătă. Totuşi, în istoria Turciei există acest obicei de a recurge la „Statul profund”. Dacă ar fi un atac comandat de celule clandestine, acest lucru ar coresponde strategiei politice a lui Erdogan. Dar puterea nu este direct responsabilă. Eventual, sunt interese comune în contextul intensificării „stategiei atenţiei” din motive electorale.”
Doctor în ştiinţe politice, Didier Billion nu crede că ISIS sau PKK ar fi pus la cale dublul atentat.
„Pentru moment, am câteva reţineri. Primul motiv este că Statul Islmic, ale cărui metode barbare le cunoaştem, nu a recurs la atentate multiple şi, în general, îşi revendică atacurile. Dar ISIS nu a revendicat, ceea ce este ciudat şi nu îi caracterizează. În al doilea rând, ne putem întreba care ar fi interesul ISIS să lupte în Turcia, ţinând cont că are unele dificultăţi militare în Siria. Înmulţirea fronturilor de luptă nu le-ar face bine. Totuşi, nu putem exclude acestă ipoteză de lucru. S-a evocat şi ipoteza unei responsabilităţi a PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care este în conflict cu statul turc. Nu cred nicio secundă această ipoteză, scenariul nu corespunde modului de operare a PKK. În plus, cele mai multe victime sunt militanţi kurzi ai unui partid apropiat PKK, deci nu înţeleg de ce PKK ar comite un atentat împotriva unor oameni cu vederi politice similare”, a argumentat directorul adjunct al Centrului de studii internaţionale din Paris.
Pericolul unor noi atentate în Turcia nu e deloc de neglijat.
„La sfârşitul lui iulie, după atacul de la Suruc, în care au murit 32 de tineri militanţi kurzi, am prezis că vor mai fi şi alte atentate. Evident, doresc să mă fi înşelat. Dar mă tem că vor avea loc noi atentate în următoarele zile, săptămâni, va fi o intensificare a violenţelor dintre partidele kurde, armată şi poliţie. Exită un risc real de destabilizare a Turciei, lucru foarte îngrijorător pentru Turcia şi pentru echilibrul regiunii, unde nu e nevoie de o nouă criză”, a completat Didier Billion.
Analistul francez crede că politica lui Erdogan este greşită: „În realitate, nimeni nu are interes să destabilizeze Turcia. Cred că Turcia, care până acum câţiva ani fusese, incontestabil, un pol de stabilitate în regiune - asta datorită mărimii sale, a dinamismului economic şi a solidităţii instituţiilor - a ratat, din nefericire, mai multe ocazii tocmai din cauza responsabililor săi politici, din cauza neliniştilor, din cauza lui Erdogan. Cu strategia sa, Erdogan şi-a propus ca, în mod sistematic, să polarizeze viaţa politică, să împartă părerile, să pună paie pe foc pentru a dinamita neînţelegerile dintre diverse părţi ale populaţiei turce. În cele din urmă, toate au dus la slăbirea Turciei, ceea ce este foarte grav. Cred că Erdogan poartă o mare responsabilitate.”
Poziția complicată a Turciei, în prag de alegeri
Dintre toate ţările prezente acum în vreun fel în Siria, Turcia are, de departe, cea mai complicată poziţie. Pe de-o parte, atacă, alături de coaliţia internaţională, poziţiile Statului Islamic. În acelaşi timp, însă, îi atacă - chiar mult mai intens - pe kurzii din Siria. Asta, deşi kurzii din Siria se luptă şi ei cu ISIS.
Această menghină de interese care se bat cap în cap şi care riscă să destabilizeze Turcia este manevrată periculos. Miza cea mare este electorală. O spune Amanda Paul, expertă din cadrul European Policy Center, un think-tank din Bruxelles.
În două săptămâni, în Turcia vor fi alegeri, iar Recep Erdogan speră să recâştige majoritatea pierdută la scrutinul anterior.
Un interviu acordat Digi24 care arată cât de complicată este situaţia Turciei în conflictul de la graniţe şi din interior.
Reporter Digi24: Cum vedeţi Turcia în actualul context regional? Pe de-o parte, există tensiunile cu Rusia, după ce avioane de luptă rusești au intrat în spațiul aerian turc. Pe de altă parte, o altă problemă este că Turcia îi atacă pe kurzi, în timp ce coaliția condusă de Statele Unite îi susține pe kurzii din Siria.
Amanda Paul: Situația cu Turcia este foarte complicată. Pentru Turcia, prioritară în acest moment este politica internă. Turcia intră într-un al doilea ciclu electoral, în urma căruia președintele Erdogan speră să obţină din nou o majoritate pentru partidul său. Politica Turciei în Siria are, în primul rând, acest scop. De aceea, președintele Erdogan a făcut recent o întoarcere de 180 de grade cu privire la o declarație de-a lui, în care a spus că ar putea fi de acord ca Assad să participe la un proces de tranziție. S-a întors cu 180 de grade pentru că susținătorii lui, sau baza electorală a partidului AKP, s-au împotrivit ferm acestei idei. Desigur că, în ultimii trei-patru ani, poziția Turciei a fost anti-Assad.
Din păcate, Turcia a fost acuzată de o poziționare pe criterii religioase. Mai exact, a fost acuzată că susține anumite grupări sunnite de acolo. Aceasta ar fi prima problemă cu rolul Turciei. În al doilea rând, nu le permite kurzilor sirieni să își creeze un fel de regiune autonomă. Pentru Turcia, aceasta este o amenințare la adresa propriei securități. Turcia îi consideră pe kurzii sirieni drept o organizație teroristă, cu legături cu PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan, kurzii din Turcia, n.r.), cu care Turcia este acum în război. Din păcate, Statele Unite și Vestul nu împărtășesc punctul de vedere al Turciei. Kurzii din Siria sunt văzut ca un fel de aliați ai SUA în lupta cu ISIS. Există, deci, o diferență de abordare.
Acestea fiind spuse, Turcia și-a intensificat eforturile de luptă împotriva ISIS. În mod clar, Turcia nu vede lucrurile tocmai la fel ca Rusia - nu e nimic nou în asta, dar asta complică situația și mai mult, pentru că este clar că, în orice mare coaliție s-ar forma, Turcia trebuie să fie acolo.
Butoiul cu pulbere din apropierea războiului
Ne întoarcem la atentatul de la Ankara şi ne oprim asupra protestelor de stradă care au urmat. Sunt foarte relevante pentru tensiunea internă. Şi arată că Turcia a devenit un butoi cu pulbere.
Tensiune maximă în Turcia, unde protestele continuă, la patru zile după dublul atentat care a ucis 97 de oameni.
Oraşul Diyarbakir a fost scena celor mai dure confruntări. Poliţia a intervenit în forţă, cu tunuri cu apă, gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene.
La Ankara, oamenii au cerut partidului de guvernământ să îşi explice acţiunile, în vreme ce lideri kurzi l-au numit pe preşedintele Erdogan „hoţ” şi „criminal”.
Şi la Istanbul s-a ieşit în stradă. Oamenii au protestat faţă de răspunsul guvernului după tragedia din faţa gării din Ankara. Manifestaţia a fost organizată de un partid pro-kurd şi a fost interzisă de autorităţi pe motiv că momentul este mult prea sensibil. La fel ca toate protestele din ultimele zile, şi aceasta a dus la confruntări cu forţele de ordine.
NYT: Turcia, dezbinată de clivaje numeroase
Turcia este o ţară înconjurată de conflicte şi măcinată de războaiele interne. În această combinaţie zace pericolul. O ţară atât de mare şi atât de dezbinată precum Turcia riscă o implozie. Iar unda de şoc se va simţi în toată Europa şi va îngropa speranţa de a controla situaţia din Siria.
Nici măcar o tragedie de dimensiuna celei de la Ankara nu reuşeşte să îi unească pe deja mult prea dezbinaţii turci. Există şi un vinovat pentru această criză profundă, comentează New York Times: „Pentru analişti, lipsa de unitate din Turcia, chiar şi în faţa unei asemenea tragedii, este rezultatul unei politici a diviziunii promovate de domnul Erdogan şi de partidul său, AKP, aflat la guvernare de 13 ani. Turcia este de mult dezbinată de numeroase clivaje: laic şi religios, sărac şi bogat, turci şi kurzi.”
Un avertisment pentru regimul Erdogan vine şi din partea comentatorilor de la The Atlantic: „Turcia se confruntă cu o combinaţie toxică de polarizare politică, instabilitate guvernamentală, încetinire a creşterii economice şi ameninţări cu violenţe atât din interior, cât şi din exteriorul ţării. Toate acestea ar putea duce la o catastrofă. Şansele unui asemenea deznodământ cresc în contextul raidurilor pe care Rusia le face în Siria, în sprjinul aliatului său, preşedintele sirian, Bashar al-Assad. Aceste raiduri pot paraliza grupul rebelilor moderaţi şi pot alimenta extremiştii din războiul civil din Siria, în vreme ce Turcia ar rămâne cu problema a doi vecini imposibil de controlat: Assad şi ISIS.”
La rândul său, The Economist avertizează că „pe măsură ce alegerile parlamentare din Turcia sunt tot mai aproape, tensiunile şi violenţele se amplifică. Turcia riscă o baie de sânge”.
Iae experţii de la Council on Foreign Relations, un reputat institut american, cred că Turcia se rupe din cauza unui război cu ea însăşi: „Contextul cumplitului atac cu bombă de sâmbătă se referă la un conflict aparent de nerezolvat, acela dintre naţionalismul turc şi cel kurd. (...) Faptul că acest conflict dintre naţionalisme este elementul central al dramei din politica turcă nu înseamnă că nu ne putem imagina o soluţie. Problema a stat întotdeauna în politică şi în felul în care politicienii - fie ei de stânga, dreapta, centru, islamişti sau kurzi - s-au folosit de conflict pentru a-şi promova propriile interese.”
Această problemă a jocului politic a fost vizibilă imediat după dublul atentat din timpul manifestaţiei pro-kurde de la Ankara. Recep Tayyip Erdogan a încercat să pună atentatul pe seama kurzilor din PKK, consideraţi terorişti de Ankara.
Premierul Ahmet Davutoglu a fost mai ambiguu şi a comentat că atacul a fost împotriva unităţii naţionale din Turcia.
De cealaltă parte, un lider politic kurd a acuzat că atacul a fost regizat chiar de statul turc împotriva propriului popor. O leapşă extrem de periculoasă, pentru o ţară care se învecinează la sud cu un război civil cum nu s-a mai văzut în ultimele decenii.
Psihologia spaimei. Ce spun psihiatrii experți în intervenţie de criză şi gestionarea conflictelor
Imagini stranii în timpul atentatelor din Ankara, de sâmbătă. În panica produsă de cele două explozii, un bărbat care vindea produse din carne în apropiere de gară pare să nu fie afectat deloc de ce se întâmpla în jurul lui. Urmăriți mai jos explicațiile lui Gabriel Diaconu, medic psihiatru, expert în intervenţie de criză şi gestionarea conflictelor.
„Nu este singurul angajat într-un automatism motor, sunt oameni care filmează, care umblă năuci. Creierul uman, când este șocat de un eveniment de o asemenea magnitudine, se apără. Intervin niște mecanisme care simplifică atât de mult câmpul de conștiință, că practic te rupi de ce se întâmplă lângă tine. E o chestiune un pic caricaturală. E ca într-un film cu Charlie Chaplin, cum arată protagonistul când iese dintr-o mașină în flăcări sau dintr-un tren care a fost într-un accident, cumva pare că e o păpușă dezumanizată. În cazul de față bărbatul continuă să funcționeze pe pilot automat, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, pentru că alternativa de a constata că s-a întâmplat ceva atât de oribil probabil că l-ar șoca într-o formă de nebunie care este inaccesibilă”, a spus Gabriel Diaconu, medic psihiatru, la emisiunea Jurnalul de seară.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
