DOSAR INTERNAȚIONAL | Jocul lui Putin în Siria şi în Ucraina
Televiziunea de stat siriană a difuzat imagini cu trupele guvernamentale care au reuşit, cu ajutorul forţelor ruseşti, să intre în oraşul Palmira, aflat sub controlul grupării Stat Islamic. Vladimir Putin spune că intervenţia militară rusească din Siria nu a avut nicio legătură cu războiul din Ucraina. Analiştii au susţinut mereu că realitatea e alta. Acum, când liderul de la Kremlin promite că îşi retrage mare parte din militari şi echipament din Siria, violenţele din estul Ucrainei se intensifică din nou şi nu pare să fie o coincidenţă.
Iată cum arată azi conflictul din Ucraina: Puterea de la Kiev controlează anumite zone din regiunile Lugansk şi Doneţk, iar separatiştii părţi din estul acestor regiuni, la frontiera cu Rusia. Deşi linia de demarcaţie a fost clar stabilită prin acordul de la Minsk, presa ucraineană scrie că rebelii şi-au adus din nou echipamente grele în regiune. De altfel, în ultimele zile confruntările între cele două tabere au reizbucnit puternic.
Confruntările din estul Ucrainei se intensifică din nou, iar separatiştii susţinuţi de Rusia îşi aduc înapoi artileria grea pe linia frontului. Este situaţia descrisă de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Pe hârtie, e armistiţiu între părţi. În realitate, în Ucraina, lucrurile arată aşa. Sunt imagini din Avdiivka, un sat care e sub controlul forţelor proguvernamentale şi care se află la nord de Doneţk. Adică exact în fieful militanţilor proruşi. Armata ucraineană spune că poziţiile sale din Avdiivka au fost atacate intens, în noaptea de marţi spre miercuri. O confruntare la care militarii ucraineni se aşteptau. Iată ce spunea unul dintre ei cu doar câteva zile înainte de ofensiva de săptămâna aceasta:
Vladimir Demcinko, soldat ucrainean: „Ne aşteptăm, acum, la o bătălie uriaşă. Poate deveni o situaţie foarte periculoasă, pentru că sunt sigur că forţele proruse nu vor lăsa lucrurile aşa cum sunt în acest moment”.
Practic, nivelul luptelor din estul Ucrainei revine la cel de dinainte de intervenţia rusă în Siria, ceea ce nu e deloc întâmplător, spun experţii. Iată cum au evoluat violenţele din Ucraina în timpul operaţiunii militare ruseşti în Siria:
Înainte de septembrie 2015, erau, în medie, 70-80 de încălcări ale armistiţiului în fiecare zi, potrivit unor statistici citate de revista americană Newsweek. Când Kremlinul a început să-l susţină militar pe Bashar al-Assad, violenţele din Donbas au scăzut, iar media incidentelor s-a înjumătăţit: 30-40 pe zi.
Din ianuarie 2016, când Rusia şi-a intensificat, cu succes chiar, ofensiva din Siria, violenţele din estul Ucrainei au crescut din nou. S-a ajuns acum din nou la peste 70 de incidente pe zi. În confruntările din Avdiivka, doar armata ucraineană a anunţat peste 50 de atacuri asupra poziţiilor sale.
Mai mult, 16 soldaţi ucraineni au fost ucişi în confruntări cu separatiştii, în această lună , un bilanţ care nu s-a mai văzut din august anul trecut, adică de dinainte de intervenţia Rusiei în Siria, scrie Reuters. Kievul a început un nou efort de mobilizare. Are nevoie de 10.000 de soldaţi şi de voluntari cu care să înlocuiască o parte din cei 45.000 de militari care se află în est.
„Moscova a sperat că o reducere a violenţelor în Ucraina - dar nu o încetare totală a focului - ar putea convinge Uniunea Europeană să ridice sancţiunile în decembrie 2015. Acest plan a eşuat şi sancţiunile au fost reînnoite pentru încă şase luni. (...) Acum, decizia Moscovei de a intensifica ostilităţile în estul Ucrainei are, în acelaşi timp, legătură cu războiul din Siria, dar şi cu situaţia din Ucraina şi din Europa. (...) Când a văzut că progresul înregistrat în Siria se concretizează acum într-o încetare a focului şi într-o presiune mai mare asupra Europei (cu criza refugiaţilor, n.r.), Moscova a decis că poate plusa din nou în Ucraina", arată John E. Herbst, fost ambasador american, într-o analiză publicată în „Newsweek”.
***
Vladimir Putin: Spuneţi că intervenţia în Siria ajută să distragă atenţia de la criza din Ucraina?
Charlie Rose, jurnalist CBS: Da.
Vladimir Putin: ... că acţiunile noastre în Siria au drept scop distragerea atenţiei? La asta vă referiţi? Nu, Ucraina este un subiect separat şi foarte important pentru noi. Siria este un alt subiect.
Vladimir Putin a negat din primul moment, dar intervenţia militară rusească în Siria a avut mereu o legătură cu războiul hibrid din Ucraina. Aceasta este teoria multor analişti, care spun că Siria a fost instrumentul prin care Rusia a încercat să scape de izolarea impusă de Occident după anexarea Crimeei. Şi nu doar izolarea îl afectează pe liderul rus. Sancţiunile impuse ţării sale au costat Rusia 250 de miliarde de dolari până acum, potrivit unui consilier al lui Putin. Cu alte cuvinte, Vladimir Putin a încercat, în ultima jumătate de an, să se întoarcă la masa de negocieri cu Vestul. În acest drum lung, Siria a fost escala.
„Putin se implică în Siria, pentru a avea o monedă de schimb cu Europa, pentru ridicarea sancţiunilor impuse din cauza Ucrainei. Totul este interconectat”, a declarat pentru Digi24 analistul Robert Kaplan.
O altă miză a intervenţiei Rusiei în Siria: aviaţia şi marina ruse, forţele care chiar se întorc acasă din Siria, sunt pregătite de luptă cum nu au fost înainte de a se antrena în acest război.
Lt. Col. (r) Glen Grant, lector de strategie în Letonia, explică: „(Soldaţii ruşi, n.r.) sunt pregătiţi şi mai buni pentru a veni în estul Ucrainei. După Siria, el (Vladimir Putin, n.r.) are o poziţie mult mai puternică decât a avut vreodată în ceea ce priveşte capacitatea militară pentru aventuri militare. Destabilizează Ucraina prin simpla ameninţare că poate face ceva în Donbas. Nu e vorba neapărat că va face, într-adevăr asta, dar ameninţarea unui pod până în Crimeea, ameninţarea că va folosi Crimeea şi va instala arme nucleare aici, ameninţarea la adresa României, care e în raza de acţiune, dar şi a Bulgariei sau a Georgiei, precum şi la adresa țărilor baltice - această ameninţare constantă îi dă lui (Vladimir Putin, n.r.) putere prin destabilizare”.
Peste 430 de soldaţi ucraineni au fost ucişi de separatiştii susţinuţi de Rusia de la cel de-al doilea acord de la Minsk, în urmă cu un an, potrivit Pentagonului. Presa de la Kiev estimează că, în total, peste 9.000 de oameni au murit şi peste un milion şi-au părăsit casele în cei doi ani de război hibrid din estul Ucrainei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
