Statele Unite și Coreea de Nord au fost aproape de declanșarea unui război atomic în timpul crizei din vara anului 2017, când regimul de la Phenian a efectuat mai multe teste de lansare a unor rachete balistice. SUA au luat atunci în calcul inclusiv folosirea a 80 de arme nucleare împotriva Coreei de Nord. În acest sens, oficialii americani au revizuit două planuri strategice: OPLAN 5027 - referitor la acțiunile de urmat în cazul unei „schimbări de regim în Coreea de Nord”, respectiv OPLAN 5015 - destinat „decapitării” regimului nord-coreean, se arată într-un amplu material Washington Post.
Ziua de 29 august 2017 a picat într-o marți. La ora 9:57 GMT, (5:57, ora Washingtonului), secretarul de stat american al Apărării din acel moment, John Mattis, a fost informat despre iminența lansării unei rachete balistice intercontinentale de către Phenian. Mattis s-a conectat de urgență de acasă la o tele-conferință cu înalții responsabili militari americani. „Suntem gata de tragere”, a fost informat. Mattis a urmărit apoi pe ecran traiectoria unei rachete care a trecut deasupra Japoniei și a căzut în cele din urmă în ocean.
Respectiva scenă, descrisă de jurnalistul american Bob Woodward în noua sa carte „Rage” despre administrația Donald Trump, avea să se repete de mai multe ori în vara anului 2017. Secretarul de stat al Apărării Jim Mattis obișnuia, în acea perioadă, să doarmă în trening, pentru a fi gata oricând să participe, în caz de urgență, la tele-conferințele strict secrete care se organizau de fiecare dată când o rachetă nord-coreeană era sau urma să fie lansată.
Mattis avea, de asemenea, un bec de alarmă instalat în baie, care îl avertiza în privința vreunei lansări chiar și când acesta se afla la duș, concomitent cu o alarmă care suna în bucătărie și dormitor.
În acele zile, dincolo de limbajul de curtea școlii folosit de către cei de doi lideri (Kim Jong Un îl făcea „dotard” pe Trump, în timp ce președintele SUA îl poreclise pe Kim drept „Little Rocket man”/„Micuțul rachetist”, lumea s-a aflat într-un real pericol de confruntare nucleară între cele două țări.
La un moment dat, se arată în cartea lui Woodward, forțele aeriene ale SUA au simulat chiar un atac asupra Phenianului.
„Războiul cu Phenianul a fost mai aproape decât vă imaginați”, i-a spus Trump lui Woodward, în cadrul unui interviu. Trump a adăugat că liderul nord-coreean era „cu totul hotărât să plece la război cu Statele Unite”.
Conform jurnalistului american, chiar dacă Mattis nu credea că Trump va ordona un atac nuclear preventiv, principala sa sursă de îngrijorare o reprezenta liderul nord-coreean. Prin urmare, planurile SUA în cazul de conflict militar în peninsula coreeană „au fost șterse de praf și revizuite”.
„Centrul Strategic de Comandă din Omaha a acordat o mare atenție OPLAN 5027 - planul de acțiune în cazul unei schimbări de regim în Coreea de Nord, prin care SUA ar fi putut reacționa în cazul unui atac (venit din partea Phenianului), prin folosirea a 80 de arme nucleare”, se arată într-un fragment din cartea jurnalistului Washington Post. „Alt plan, destinat decapitării regimului, intitulat OPLAN 5015, a fost și el actualizat”.
„Vei incinera câteva milioane de oameni”
Conform lui Woodward, Trump era îngrijorat de faptul că doborârea unei rachete intercontinentale nord-coreene (indiferent dacă ar fi avut sau nu încărcătură nucleară) ar fi putut provoca un atac nuclear total asupra Statelor Unite, informează The Drive.
Trump i-a delegat lui Mattis autoritatea de a lansa interceptori balistici convenționali pentru doborârea oricărei rachete lansate de Coreea de Nord care s-ar fi îndreptat spre SUA, Coreea de Nord ori Japonia.
În cazul în care Phenianul ar fi lansat o rachetă cu încărcătură nucleară, planul SUA prevedea lansarea a 80 de arme (rachete ori bombe) atomice asupra Coreei de Nord, pentru a împiedica astfel o a doua lansare.
Mattis a recunoscut, într-un interviu acordat lui Woodward, că „potențialul” de arme nucleare pe care SUA îl avea la dispoziție era unul „real” și ar fi fost folosit în scop preventiv, pentru a împiedica o a doua lansare din partea Phenianului, îndreptată împotriva Statelor Unite.
„Vei incinera câteva milioane de oameni”, și-ar fi spus atunci, pentru sine, James Mattis, conform lui Woodward. „Nimeni nu are dreptul să omoare un milion de oameni, dar asta e decizia pe care a trebuit să o înfrunt”, a adăugat Mattis, care avea să demisioneze din funcția de șef al Pentagonului în 2018.
Tensiunile au mai scăzut, dar arsenalul nuclear al Phenianului crește
În septembrie 2017, Coreea de Nord a efectuat cel de-al șaselea (și ultimul, până acum) test nuclear, susținând că dispozitivul testat a fost o bombă termonucleară. Ulterior, Phenianul a realizat mai multe teste cu rachetele balistice intercontinentale (capabile să lovească SUA) Hwasong-14 și Hwasong-15.
Chiar dacă tensiunile dintre cele două țări s-au mai redus, problema arsenalului nuclear al Phenianului rămâne, în continuare, nerezolvată și o mare necunoscută.
În plus, Coreea de Nord dorește să-și dezvolte o flotă de submarine nucleare, capabile să lanseze rachete intercontinentale. Detectarea și distrugerea acestora ar deveni, astfel, mult mai greu de realizat de către americani, fapt ce ar permite nord-coreenilor să efectueze inclusiv „o a doua lansare”.
Caz în care planurile nucleare de contraatac ale SUA să necesite mai mult de 80 de rachete nucleare.