Pandemia de coronavirus a reuşit, în doar câteva luni, să ne schimbe radical stilul de viaţă. A influenţat decisiv modul în care socializăm, lucrăm şi chiar felul în care mâncăm: banalul ieşit la masă în oraş pare acum o amintire dintr-un trecut îndepărtat, se arată într-o analiză realizată de publicaţia Time.
E adevărat că, din punct de vedere al nutriţiei şi al „mâncatului sănătos”, oamenii nu o duceau formidabil în perioada pre-pandemie. În Statele Unite, de pildă, peste 40% din populaţia adultă suferă de obezitate, conform Time. Afecţiunile cardiovasculare asociate obezităţii sunt în creştere în această ţară, la fel ca şi anumite forme de cancer legate de supraponderabilitate.
În privinţa României, un raport UE publicat în luna noiembrie 2019 arăta că românii sunt printre cei mai bolnavi europeni, cu o speranţă de viaţă cu 6 ani mai mică decât media europeană, iar alimentaţia proastă este una din principalele cauze ale sănătăţii proaste şi mortalităţii crescute.
De asemenea, înainte de pandemie, românii nu prea dădeau prin bucătărie şi obişnuiau să mănânce mult şi, preferabil, prost.
Forţaţi de împrejurări, oamenii gătesc mai mult de acasă. Şi mânâncă mai sănătos
Cercetătorii americani au avut ocazia să studieze mai bine, în această perioadă, comportamentul alimentar al oamenilor obligaţi la izolare în propriile locuinţe.
Iar modificările comportamentale, din punct de vedere al nutriţiei, sunt cât se poate de clare şi evidente.
„Acum, oamenii mănâncă acasă fiecare masă a zilei, ceea ce reprezintă o schimbare uriaşă a comportamentului alimentar”, declară medicul cardiolog Dariush Mozaffarian, decan al Trufts Friedman School of Nutrition Science.
Forţaţi de împrejurări, oamenii se văd nevoiţi să-şi gătească acum singuri mâncarea. Concomitent, în Statele Unite, cel puţin, s-a constatat o creştere semnificativă a căutărilor pe internet pentru reţete şi sfaturi de gătit.
Astfel, conform unui studiu realizat în luna aprilie, în SUA, pe un eşantion de 1.000 de persoane adulte, jumătate dintre cei chestionaţi au recunoscut că au gătit mai mult în propria bucătărie, comparativ cu perioada de dinainte de pandemie. De asemenea, 38% dintre cei chestionaţi au precizat că au comandat online mai puţină mâncare decât o făceau înainte.
O dietă sănătoasă poate fi calea către o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă, iar o schimbare radicală a nutriţiei, determinată de numărul mai mare de mâncăruri gătite acasă ar putea duce la o scădere a bolilor cronice asociate alimentaţiei nesănătoase, afirmă specialiştii în nutriţie.
„Mâncarea de la restaurant nu este la fel de sănătoasă”, precizează Mozaffarian. „Un meniu tipic, oferit de marile lanţuri de restaurante e bogat în sodiu, calorii, grăsimi şi zahăr. Preparatul mâncării acasă îţi asigură un control mai bun al ingredientelor care ajung în mâncare”, consideră nutriţionistul.
Vestea bună e că mâncăm mai sănătos. Dar izolarea la domiciliu înseamnă şi alte veşti proaste, din punct de vedere al sănătăţii
Pe de altă parte, medicii avertizează că, pe termen lung, efectele benefice ale mâncatului sănătos vor fi insignifiante comparativ cu marile probleme de sănătate care ar putea apărea, la nivel naţional, după ce această criză va fi depăşită.
Şi asta deoarece statul în casă poate duce la alte probleme de sănătate, cauzate de sedentarism ori lipsa activităţii fizice, izolare socială (asociată cu depresia, atacuri de panică, crize de inimă sau accidente vasculare). În plus, şomajul şi lipsa veniturilor înseamnă acces limitat la servicii medicale şi dificultăţi în achiziţionarea de medicamente pentru bolnavii cronici.
Sunt prea multe variabile în această ecuaţie şi încă nu ştim încă cum şi dacă această pandemia ne va afecta decisiv stilul alimentar şi, mai ales, dacă aceste schimbări vor fi permanente.
Un lucru e, însă, sigur. „Epidemia ne afectează dieta, iar dieta influenţează cine trăieşte şi cine moare”, declară medicul Walter Willett, profesor de epidemiologie şi nutriţie la Harvard T.H. Chan School of Public Health din SUA, care cercetează modul în care starea de sănătate a bolnavilor de Covid-19 e influenţată de stilul alimentar. Este deja un lucru cunoscut faptul că obezitatea, hipertensiunea sau diabetul reprezintă factori majori de risc în cazul persoanelor infectate cu noul coronavirus.
„Dacă am avea o populaţie cu un metabolism sănătos, riscul ca persoaneloe bolnave de Covid-19 să necesite tratament de specialitate în spital ar fi mult mai scăzut”, consideră medicul cardiolog Dariush Mozaffarian.
Editor web: Mihnea Lazăr
