Cum decurge președinția românească la Consiliul UE? Interviu cu ambasadorul Luminița Odobescu
România are deja de o lună preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi am văzut cu toţii că sunt multe întâlniri, discuţii, audieri de miniştri, prezentări de obiective, vizite la Bucureşti şi în alte oraşe din Europa. Se mai întâmplă însă ceva la care publicul are mai puţin acces. Se poartă negocieri pentru dosarele de pe agenda UE, pentru ca ele să fie închise şi cetăţenii să poată beneficia de rezultatele negocierilor. Cine se ocupă de fapt de toate acestea? Cei care de regulă nu apar în lumina reflectoarelor şi în faţa camerelor de filmat: tehnicienii, specialiştii pe domenii diverse, iar coordonarea se face de la reprezentanţa permanentă a României la Uniunea Europeană.
„Pentru toate statele membre este important, pentru că participă la procesul decizional, să-şi promoveze cât pot de bine interesele naţionale, interesele specifice şi să lucreze pentru soluţii care sunt până la urmă în interesul tuturor, în interesul cetăţenilor noştri şi al companiilor europene”. Declaraţia a fost făcută de reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, ambasadorul Luminiţa Odobescu, la o lună de când România a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Urmăriți mai jos interviul acordat Digi24 pentru emisiunea „Pașaport diplomatic”:
Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Care sunt atribuţiile reprezentanţei unei ţări, la Bruxelles?
Luminiţa Odobescu, reprezentantul permanent al României la Bruxelles: Reprezintă interesele României aici la Bruxelles, asigură legătura cu instituţiile europene de la Comisia Europeană, Parlamentul European şi evident, asigură reprezentarea intereselor României în Consiliul Uniunii Europene, de la nivel de lucru, până la nivel de ambasador, pregătind totodată reuniunile ministeriale şi reuniunile Consiliului European. De data aceasta, reprezentanţa în contextul preşedinţiei române a Consiliului UE, asigură preşedinţia grupurilor de lucru şi coordonează reuniunile ambasadorilor, atât ambasadorilor COREPER II şi COREPER I, într-un limbaj specific de Bruxelles. Respectiv, ambasadorii COREPER II sunt ambasadorii, reprezentanţii permanenţi, iar adjuncţii sunt reprezentanţii noştri în COREPER I.
Balazs Barabas: Toate acestea sună foarte tehnic, dar telespectatorii noştri vor să ştie chestiunile concrete la care se lucrează.
Luminiţa Odobescu: În momentul actual munca noastră este puţin diferită de munca clasică a unei reprezentanţe permanente, pentru că asigurăm preşedinţia rotativă a Consiliului UE, asta înseamnă că practic prezidăm reuniunile de grup de lucru, prezidăm reuniunile ambasadorilor şi prezidăm întâlnirile ministeriale. Practic, în momentul actual asigurăm, în afară de prezidarea acestor reuniuni, ca să spun aşa, o muncă intensă de coordonare, de coordonare şi de pregătire împreună cu celelalte state membre, împreună cu Comisia Europeană, a reuniunilor şi a documentelor pe care noi le punem pe masă, documente care trebuie să asigure un compromis astfel încât să permită adoptarea actelor legislative. În plus, în această perioadă, pentru că suntem la final de legislatură, suntem activi implicaţi în trialogurile cu Parlamentul European, respectiv în dialogul, negocierile cu PE ca să încercăm să finalizăm cât mai multe din dosarele legislative care se află în prezent pe masa Consiliului. Este o muncă imensă de coordonare, de coordonare în primul rând între statele membre, pentru a obţine un mandat care să ne permită să mergem să negociem cu Parlamentul European de la nivel de lucru, până la nivel ministerial şi să încercăm să obţinem un acord pe aceste documente. În plus, faţă de aceasta, cum spuneam, sunt foarte multe trialoguri. Deja, dacă mă gândesc bine în prima parte am avut peste 40 de trialoguri de la nivel tehnic, până la nivel ministerial, cu Parlamentul European, este o muncă imensă la final de legislatură, iar perioada pe care o avem în faţa noastră este una extrem de limitată, care să ne permită şi să formalizăm, să adoptăm, în consiliile ministeriale, pe partea de consiliu, respectiv de plenul parlamentului european pe partea de parlament european.
Balazs Barabas: Uniunea Europeană este compusă din 28 de state, fiecare cu necesităţile şi cu priorităţile sale. Cum sunt aceste state în cursul negocierilor, sunt flexibile?
Luminiţa Odobescu: Situaţia diferă de la un dosar la altul, practic fiecare încearcă să-şi promoveze interesele cât mai bine, dar în egală măsură, în mediul diplomatic de la Bruxelles, ştim cu toţii că până la urmă trebuie să ajungem la soluţii de compromis şi practic, pe lângă promovarea interesului naţional, toată lumea încearcă să găsească aceste soluţii, iar pentru preşedinţie aceasta este marea provocare, să găsească soluţii între diversele interese naţionale şi să găsească linia europeană comună. Nu este întotdeauna simplu, câteodată este extrem de dificil, sunt mai multe dosare, sensibile la nivel politic, care trebuie pregătite inclusiv ministerial, între capitale, sunt dosare extrem de tehnice, unde avem nevoie de sprijinul experţilor, diferă de la dosar la dosar. Unele sunt mai simple într-un fel, pentru că ajunge mai repede la compromis, altele sunt extrem de dificile. Până la urmă, pe aceste dosare suntem două instituţii, Consiliul şi Parlamentul European, e un proces de negociere, interesele nu sunt neapărat întotdeauna aceleaşi, iar noi în Consiliu nu avem o foarte mare marjă de manevră, pentru că avem un mandat dat de statele membre ca urmare a unor discuţii în principal la nivel ministerial şi noi, ca preşedinţie, atunci când ne ducem să discutăm cu Parlamentul European, trebuie să respectăm mandatul care ni s-a dat de către statele membre. Dacă în urma negocierilor să presupunem că a rezultat altceva, trebuie să ne întoarcem la statele membre, să întrebăm dacă sunt de acord sau nu cu rezultatul acestor negocieri şi în funcţie de aceasta, fie adaptăm mandatul şi ne ducem şi negociem din nou, fie sunt aprobate rezultatele discuţiilor. Deci nu este un proces întotdeauna simplu, dar este ceva ce şi alte preşedinţii au dus cu bine la capăt şi acesta este şi obiectivul nostru, deja am intrat intens în aceste reuniuni, am închis deja câteva dosare şi acesta este obiectivul nostru.
Balazs Barabas: În majoritatea statelor din UE există partide populiste, partide eurosceptice, care spun că Bruxelles-ul dictează, este dictatorial, ne impune anumite decizii. Ce senzaţii aveţi, când auziţi aceste afirmaţii?
Luminiţa Odobescu: Pentru toate statele membre cred că este important în primul rând, pentru că participă la procesul decizional, să-şi promoveze cât pot de bine interesele naţionale, interesele specifice şi să lucreze pentru soluţii care sunt până la urmă în interesul tuturor şi până la urmă în interesul cetăţenilor noştri şi al companiilor europene. Nu spun că nu sunt probleme şi acest lucru s-a văzut în ultimii ani. Cred că trebuie să acţionăm pentru a îmbunătăţi comunicarea şi faptul că au fost lansate aceste consultări cetăţeneşti, faptul că s-a îmbunătăţit dialogul în care au fost implicate instituţiile europene, inclusiv Comisia Europeană are această campanie de dialog cu cetăţenii, a ajutat mai mult să explicăm ceea ce se întâmplă aici, la Bruxelles. Bruxelles câteodată este departe, dar este în egală măsură destul de aproape de cetăţeni, pentru că decide şi ia decizii care au impact direct pentru aceştia. Ceea ce este important este că pentru preşedinţia noastră, un obiectiv esenţial este de a îmbunătăţi această comunicare cu cetăţenii şi de aceea din primul Consiliu Afaceri Generale am lansat acest dialog privind dezinformarea, tocmai pentru a îmbunătăţi inclusiv campania de comunicare înainte de alegerile europene. De asemenea, tot în primul Consiliu Afaceri Generale, miniştrii de afaceri europene din statele membre au avut posibilitatea de a avea un schimb de opinii privind modul în care se poate lucra împreună la nivel de state membre şi intituţii, pentru a îmbunătăţi această comunicare dintre Bruxelles, instituţii, cei care decid şi participă la procesul decizional şi cetăţenii, oamenii care vor să înţeleagă mai bine ceea ce se întâmplă şi ceea ce s-a decis şi care este impactul până la urmă, pentru viaţa lor de zi cu zi.
Balazs Barabas: Se apropie alegerile europarlamentare, care vor avea loc în mai, iar partidele europene încep campania. Este acesta un impediment pentru România în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE?
Luminiţa Odobescu: Formal, preşedinţia nu este implicată în acest proces. Noi avem obiective extrem de clare, chiar după încheierea activităţii Parlamentului European în acest ciclu legislativ, noi ne continuăm activitatea legislativă în cadrul Consiliului UE. Avem reuniuni de grupuri de lucru, avem reuniuni ale ambasadorilor, reuniuni ministeriale pe care le pregătim în acest proces. Practic, acesta este şi obiectivul nostru. Deci, activitatea preşedinţiei nu se opreşte înainte de alegerile parlamentare. Plus că imediat după alegeri vor fi câteva dosare importante de gestionat, cum coordonarea politicilor macroeconomice la nivelul UE, dar şi procesul de extindere. De asemenea, avem un Consiliu European de pregătit în luna iulie, în care probabil liderii vor discuta şi despre agenda strategică şi despre alte subiecte importante, deci o preşedinţie durează 6 luni şi va fi o preşedinţie plină.
Balazs Barabas: O piatră de hotar pentru istoria UE va fi ieşirea Marii Britanii din Uniune. Probabil că subiectul drepturilor cetăţenilor români nu a fost dezbătut foarte intens, sau printre cele dezbătute foarte intens în cursul negocierilor dintre UE şi Marea Britanie, totuşi, România ce drepturi a obţinut pentru cetăţenii români care trăiesc acolo?
Luminiţa Odobescu: Aici permiteţi-mi să vă contrazic. Drepturile cetăţenilor români, în primul rând, dar şi ale tuturor cetăţenilor europeni au fost prioritatea zero în aceste negocieri. Am încercat să protejăm cât mai bine drepturile acestora, drepturile de şedere, familiile, studenţii, aspectele sociale şi toate acestea sunt garantate prin acordul de retragere. Sigur, în paralel a continuat şi dialogul cu autorităţile britanice pentru că în situaţia lipsei unui acord este foarte important să avem asigurări că drepturile acestora sunt în continuare protejate şi acesta a rămas obiectivul şi la nivelul UE. Chiar şi în lipsa unui acord, practic, obiectivul primordial al UE este să-şi protejeze drepturile cetăţenilor europeni care se află în prezent în Marea Britanie.
Balazs Barabas: Totuşi sunt critici tot mai dese din partea liderilor europeni, referitor la anumite măsuri ale guvernului român, care din punctul lor de vedere afectează statul de drept, independenţa justiţiei, guvernul răspunde că nu există asemenea măsuri, sau cel puţin efectele nu sunt de asemenea natură, practic există un dialog paralel între cele două părţi. Cum se poate ajunge la o convergenţă, la o coeziune, ca să folosim termeni europeni, în această situaţie?
Luminiţa Odobescu: Ceea ce pot să vă spun şi a fost extrem de vizibil, au fost declaraţiile liderilor europeni în ceea ce priveşte preşedinţia României la Consiliul UE, modul în care aceasta a debutat, modul cum evoluează deja şi modul în care avansăm pe aceste dosare. Practic lucrăm ca să găsim soluţii în interesul tuturor, dialogul cu instituţiile europene pe toate aspectele, inclusiv pe cele sensibile este unul continuu între autorităţile române şi Comisia Europeană, dar şi celelalte instituţii, a fost un dialog constant în care s-au prezentat poziţiile României pe diversele aspecte semnalate şi cred că este important ca acest dialog să continue. Pe de altă parte, cred că este în egală măsură important ca să avansăm pe aceste dosare, dosare care sunt esenţiale mai ales în perspectiva alegerilor, să arătăm că se pot obţine rezultate, să arătăm că putem să pregătim împreună, cu celelalte state membre şi cu instituţiile, dosare sensibile şi să avem şi o viziune foarte clară despre viitorul UE. Şi aici pleacă de la obiectivele pe care noi le-am pus sub umbrela preşedinţiei, dar şi de la principiile pe care dorim să le promovăm foarte activ în toate politicile, inclusiv în dosarele legislative care sunt acum în negociere cu Parlamentul European.
Balazs Barabas: Una din cele patru priorităţi anunţate de România pentru preşedinţia la Consiliul UE sunt valorile comune, valori europene, care par un lucru firesc, dat. De ce sunt acestea importante pentru priorităţile României?
Luminiţa Odobescu: Valorile şi principiile europene sunt importante pentru toate statele membre şi pentru instituţiile europene în egală măsură, pentru a fi promovate în cadrul politicilor europene. Am văzut cu toţii, ne-am confruntat în ultima perioadă cu valuri de dezinformare, cu diverse curente populiste, cu anumite aspecte care au generat preocupare în rândul societăţilor noastre şi de aceea este important ca să fie nu numai subliniate sau repetate, dar să le găsim şi la nivel de politici mai bine evidenţiate, ca să spun aşa. Preşedinţia noastră a dorit să pună valorile şi principiile fundamentale, pentru a putea promova anumite aspecte de interes şi acest lucru îl facem nu numai prin ceea ce negociem aici la Bruxelles, ci şi prin diversele evenimente pe care dorim să le organizăm, cum ar fi diversele conferinţe legate de dezinformare, cum ar fi evenimentele legate de comunicarea şi îmbunătăţirea comunicării dintre Bruxelles, procesul de decizie, decidenţii politici de la Bruxelles, şi cetăţenii europeni. Combaterea antisemtismului este în egală măsură o prioritate pe agenda noastră, combaterea xenofobiei, promovarea tinerilor, promovarea egalităţii de gen, toate acestea sub palăria principiilor şi valorilor europene se regăsesc nu numai în diversele politici şi acţiuni, dar în egală măsură le şi promovăm prin diversele evenimente organizate în România, dar şi la Bruxelles.
Balazs Barabas: O altă prioritate este Europa mai puternică la nivel global, dar mai puternic se defineşte faţă de ceva, faţă de cineva, cum ar fi marile puteri mondiale, SUA, Rusia, China. Cum poate România contribui la o Uniune Europeană mai puternică, în faţa acestor mari puteri?
Luminiţa Odobescu: Prin obiectivele concrete pe care şi le-a pus sub această pălărie: Europa ca actor global. Este important să consolidăm rolul UE şi să începem în vecinătatea apropiată, Balcani, dar şi ţările din Parteneriatul Estic. De aceea, ele sunt prioritare pe agenda noastră, procesul de extindere într-un sens mai larg şi acţiunile legate de promovarea dialogului şi susţinerea parcursului european în ceea ce priveşte ţările din Balcanii de Vest. În egală măsură, Parteneriatul Estic, pentru că în acest an sărbătorim 10 ani de la semnarea Parteneriatului Estic, intenţionăm să organizăm mai multe evenimente în România în marja diverselor reuniuni ministeriale, care vor avea loc în România sunt invitaţi şi partenerii noştri din Parteneriatul Estic şi cu ocazia sărbătoririi celor 10 ani intenţionăm să organizăm un eveniment la nivel înalt, la Bruxelles, în luna mai. Dar aceasta este doar o bucăţică, pentru că sunt şi alte provocări în domeniul multilateral, unde încurajăm foarte mult şi suntem implicaţi ca şi preşedinţie în dialogul pe teme comerciale, ne-am propus să putem să închidem câteva acorduri comerciale în perioada preşedinţiei, lucrăm intens, nu este întotdeauna simplu, susţinem rolul întărit al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, este un obiectiv prioritar pe care l-am pus deja pe agendă şi la toate reuniunile ministeriale este promovat, sunt aspectele de apărare de asemenea, când vorbim de vecinătate nu ne-am limitat numai la vecinătatea estică, ci şi vecinătatea sudică, mai ales într-un context în care facem faţă multor provocări legate de migraţie şi nu numai, deci este o agendă extrem de plină şi complexă şi încercăm să răspundem cât mai bine provocărilor actuale în materie de politică externă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
