Imigranţii din Milano s-au plâns că aşteaptă de luni de zile eliberarea documentelor care le-ar permite să îşi găsească serviciu şi acuză autorităţile că refuză să le emită actele. Sunt supăraţi şi de condiţiile în care trăiesc în tabăra înfiinţată de Crucea Roşie la periferia oraşului italian. Corturile sunt supraaglomerate, spun ei, şi primesc foarte rar produsele de strictă necesitate.
Dar ei au măcar unde să îşi pună capul în fiecare seară, în comparaţie cu miile de refugiaţi veniţi din Orientul Mijlociu care tranzitează sud-estul Europei. Imaginile cu oamenii fugăriţi prin pădure, intoxicaţi cu gaze lacrimogene sau dormind sub cerul liber la graniţa dintre Grecia şi Macedonia arată clar dimensiunile uriaşe ale problemei. Şi faptul că Europa nu trebuie să adopte politica struţului.
„Faptul că Macedonia a fost lăsată singură este dramatic. Avem nevoie urgentă de o abordare europeană”, a declarat Sebastian Kurz, ministrul de Externe al Austriei.
La presiunea fluxului de imigranţi, autorităţile din Macedonia i-au urcat în trenuri la graniţa cu Grecia şi i-au debarcat la frontiera cu Serbia. Nu pare să existe un sistem prin care să le spună acestor oameni dacă au sau nu dreptul să se urce în tren. Oamenii îi imploră pe soldaţi să îi lase să se îmbarce.
Citiţi şi
Criza imigranților, noua provocare pentru Europa
Peste şase mii de refugiaţi au ajuns la graniţa Serbiei în interval de 24 de ore. Serbia, ca şi Macedonia şi Grecia, este doar un punct pe un traseu cu destinaţia finală Germania.
Germanii nu îi aşteaptă însă cu braţele deschise. Pentru a treia seară la rând, extremiştii de dreapta au ieşit în stradă la Heidenau, în apropiere de Dresda, şi au contestat înfiinţarea unui centru pentru refugiaţi. Poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a-i împrăştia.
De departe, situaţia cea mai explozivă este la graniţa dintre Grecia şi Macedonia. Mii de oameni care au fugit de război, foamete şi boli din Africa şi Orientul Mijlociu sunt blocaţi acolo, între drama de acasă şi paradisul european.