Cum a ajuns clonarea animalelor o industrie de milioane de dolari, finanțată de celebrități
Clonarea animalelor de companie nu mai e o temă de filme SF, ci chiar o industrie de milioane de dolari, finanțată în principal de celebrități. O copie a animalului iubit costă între 60 și o sută de mii de dolari.
Peter Onruang e un emigrant şi antreprenor thailandez de 49 de ani. Nu are copii şi n-a fost niciodată căsătorit. A dorit să-şi împartă viaţa cu animalele sale. Aşa că, atunci când cele două căţele ale sale au murit, a decis să le înlocuiască cu nişte duplicate aproximative.
„Când s-au născut, am fost acolo”, povesteşte el despre cele două surori clonate. „Nu sunt o persoană religioasă, dar am avut mereu un sentiment de pace alături de câinii mei. Nu pot să explic, dar îi iubesc”, spune el.
Pentru stăpânii foarte ataşaţi de câini precum Onruang, susţine un articol din publicaţia One Zero, clonarea e acum uşoară, atâta timp cât au un cont solid în bancă. Start up-uri din Texas sau din Coreea de Sud oferă acest serviciu, care costă în mod normal în jur de 60.000 de dolari pentru un animal de companie.
Se poate întâmpla ca unele gene să se activeze şi altele nu, iar clonele ar putea să nu aibă exact acelaşi machiaj celular ca animalul pe care stăpânul încearcă să-l copieze. Atunci când un pet este clonat, donatorul, adică mama care poartă clona, contribuie cu o cantitate mică de ADN mitocondrial. „Acesta este variaţia care contează pentru culori şi modele diferite şi alte variabile", spune Doug Antczak, un veterinar de la Universitatea Cornell care e specializat în genetică ecvestră.
„Ceea ce obţii e o copie rezonabilă, ceva suficient de bun ca, la o primă privire, să poţi spune: 'Ăsta e câinele meu'”, spune el.
Multe clone sunt născute cu defecte şi boli genetice şi, cum aceste imperfecţiuni nu sunt dorite de cumpărătorul care cheltuieşte zeci de mii de dolari, sfârşesc prin a fi imediat eutanasiate.
Atunci când Sir Ian Wilmut a anunţat, în 1997, că a clonat pentru prima dată un mamifer, o oaie pe nume Dolly, a stârnit teama că ar putea urma clonele umane. Însă, în loc de clone umane şi de orori desprinse din filmele SF, moştenirea lui Dolly este o mică industrie bazată pe clonarea animalelor.
În 2004, sclipitorul, dar nevroticul om de ştiinţă Hwang Woo-Suk a clamat că a clonat primul embrion uman, dar cercetătorii au descoperit curând că şi-a falsificat descoperirile. Un an mai târziu, totuşi, Hwang a oferit lumii primul câine clonat, un ogar afgan pe nume Snuppy.
În 2008, Departamentul de Agricultură American a aprobat carnea şi laptele obţinute din materialul genetic al unor vite, porci sau capre, permiţându-le fermierilor să cloneze un speciment reuşit în loc să creeze unul nou prin reproducerea convenţională. Între timp, compania biotech Sooam a lui Hwang a produs mai bine de 400 de animale de companie clonate în 12 ani.
Celebrităţile care şi-au clonat animalele au dat conferit acestei practici o respectabilitate în plus. Atunci când Barry Diller şi Diane von Furstenberg şi-au pierdut terrierul Jack Russell, pe nume Shannon, l-au pus în gheaţă şi au scris un CEC de peste 100.000 de dolari pentru Sooam. Compania ViaGen a clonat câinele Barbarei Streisand, Samantha, de două ori. Boyalife din China susţine că a construit o fabrică în stare să livreze 1 milion de animale de companie clonate pe an.
Dacă industria de clonare a animalelor de companie pare a avea viitor, vom putea măcar face ca procesul să devină mai uman? După ani de încercări, există însă puţin progres. Multe studii ştinţifice arată cum clonele continuă să aibă o rată de cancer extrem de ridicată şi risc de deces timpuriu. Mai bine de 96% din clone au diformităţi sau boli. Și cum cezariana a devenit o rutină pentru puii clonaţi, nenatural de mari, Parlamentul European a votat, în 2015, interzicerea clonările animalelor de fermă, din cauza suferinţei extreme.
Alan Meeker, un mogul texan ce deţine compania Crestview Genetics, a clonat mai bine de 100 de cai de rasă care se vând pentru 80.000 de dolari. El spune că a inventat o metodă mai umană de clonare a animalelor, dar nu oferă mai multe detalii. Meeker a înfiinţat un laborator în Bahamas care testează celule stem clonate ce ar putea vindeca diabetul pentru suma de 10 milioane de dolari pe pacient. El însuşi diabetic, Meeker plănuieşte să-şi folosească propriul sânge ca să testeze acest leac.
Redactor: Anca Grădinariu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
