Criza refugiaților. NATO își extinde misiunea în Marea Egee

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

De câteva săptămâni Grecia este prima şi ultima ţară din Uniunea Europeană în care ajung refugiaţii. La jumătatea lunii februarie, Macedonia a înăsprit controalele la frontiera cu statul elen, iar de atunci a continuat să adauge restricţii.

„Macedonia nu mai acceptă sirieni care vin din Damasc, Tartus, Homs sau Latakia. În opinia lor, aceşti oameni nu sunt refugiaţi, ceea ce e total greşit,” declarăBabar Baloch, purtător de cuvânt Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi.

Zilnic, la punctul de trecere a frontierei de la Idomeni ajung cel puţin o mie de oameni, însă mai puţin de un sfert dintre ei sunt primiţi în Macedonia.

„Sper să găsească o rezolvare pentru problema noastră. Vrem să ajungem în Germania şi nu doar acolo, oriunde în Europa. Aici nu avem niciun fel de condiţii, măcar să ne spălăm. Nu am mai făcut un duş de 16 zile,” spune un refugiat sirian originar din Alep.

Criza refugiaţilor este subiectul reuniunii extraordinare a consiliului european la care participă şi Turcia. Cele două părţi vor discuta din nou despre soluţiile de oprire a imigranţilor care vor să ajungă în vestul Europei.

„S-au făcut deja progrese importante. Turcia şi-a respectat câteva dintre angajamente, la fel a făcut şi Uniunea Europeană. Dar aici ne confruntăm cu o criză umanitară,” precizează Ahmet Davutoglu, premierul Turciei.

Ankara urmează să-şi ia angajamentul ca, de la 1 iunie, să reprimească pe teritoriul său imigranţii ilegali ajunşi în insulele greceşti. În paralel, Turcia ia măsuri pentru a le oferi refugiaţilor sirieni de pe teritoriul său o alternativă pentru drumul către Europa.

„Avem în prezent circa trei milioane de refugiaţi din Siria. Accesul pe piaţa muncii e un lucru important,” spune Metin Corabtir, coordonator al Centrului de Cercetare privind Azilul şi Migraţia.

Şi NATO îşi sporeşte contribuţia la reducerea fluxului de imigranţi. Misiunea din Marea Egee, care acoperea până acum doar apele internaţionale, a fost extinsă în apele teritoriale ale Greciei şi Turciei. Navele Alianţei monitorizează şi colectează informaţii despre reţelele de trafic de persoane care alimentează criza refugiaţilor.