În ultimii cinci ani, situaţia din Europa a fost pe muchie de cuţit - criza din zona euro a fost văzută ca o reală ameninţare la proiectul european. „Dacă euro eşuează, Europa eşuează!”, avertizau în cor liderii europeni.
De câteva luni situaţia s-a schimbat radical. Cancelarul german, Angela Merkel, supranumită de o parte a presei şefa Europei, este primul lider care avertizează: „Această criză a refugiaţilor este o provocare mai mare pentru stabilitatea euro decât criza elenă”.
Nici nu este de mirare, dacă ne gândim că în fiecare zi, în medie, aproximativ 3.000 de persoane încearcă să îşi facă o viaţă mai bună în Europa. Suntem astfel în faţa celei mai mari crize a refugiaţilor de la cel de-al doilea război mondial.
În acest context, sunt tot mai mulţi cei care sunt de părere că liderii europeni sunt depăşiţi de situaţie. Ce este cel mai îngrijorător e că par să nu aibă niciun plan. Toate regulamentele şi politicile privind migraţia în vigoare în acest moment sunt depăşite. În spaţiul de liberă circulaţie, Schengen, au fost reintroduse temporar controalele la graniţă, garduri şi ziduri noi sunt ridicate între state vecine şi prietene pentru a opri valurile de migranţi. Tensiunea mocneşte la fiecare pas, spiritele se încing între liderii europeni care se acuză reciproc că nu spun tot adevărul.
„Este un lucru dovedit că anumiţi lideri europeni se comportă contrar valorilor şi intereselor europene în ceea ce priveşte provocările imigraţiei. A devenit la fel de clar că politica bazată pe cote a eşuat pentru că încurajează traficul de persoane şi îi încurajează pe imigranţi să vină spre Europa. În același timp, cei care încearcă să facă pași semnificativi pentru a opri afluxul de imigranți spre Europa se confruntă cu o campanie de defăimare bazată pe afirmații false sau critici”, a spus Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe.
Dincolo de schimburile dure de replici, liderii europeni sunt în faţa unor decizii care vor determina dacă proiectul european are viitor, mai ales că Uniunea Europeană se confruntă deja cu propriile provocări: un număr mare de şomeri în rândul tinerilor, neînţelegeri în ceea ce priveşte viitorul şi dorinţa tot mai multor state de a părăsi blocul comunitar.
„Ce se va întâmpla dacă nu vom găsi o soluţie? Ar însemna sfârşitul spaţiului Schengen, asta cu certitudine. Şi ar putea fi începutul dezintegrării Uniunii Europene”, a spus Miroslav Lajcak, vicepremierul Slovaciei.