Concluzie surprinzătoare. Schimbările pe care viața în spațiu le produce în corpul uman

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Reacția lui Boloș după ce Fitch a revizuit perspectiva ratingului României

„Această misiune este cea mai recentă realizare a programului nostru spaţial, dar nu e ultima. Vor mai fi şi altele, e în ADN-ul nostru să explorăm şi nu trebuie să ne oprim niciodată,” a declarat Scott Kelly, astronaut.

Au fost primele cuvinte pe care Scott Kelly le-a rostit la întoarcerea în Statele Unite, după cele 340 de zile petrecute în spaţiu. A fost cea mai lungă misiune pe orbită a unui astronaut american, timp în care oamenii de ştiinţă au studiat modificările suferite de corpul uman. Toate aceste cercetări au un scop precis: stabilirea unui plan concret pentru viitoarele misiuni pe care americanii vor să le facă pe Marte.

„O misiune normală durează şase luni. E mult, aşa că o misiune de un an este cu adevărat mult. Dar sunt încurajat de capacitatea noastră de a sta în spaţiu chiar mai mult de-atât,” a precizat Scott Kelly.

Ceea ce nu ştiu mulţi este că Scott Kelly are un frate geamăn, Mark, şi el un fost astronaut. De altfel, oamenii de ştiinţă i-au studiat pe amândoi cât timp Scott a fost în spaţiu. Iar prima concluzie la care au ajuns este uimitoare: în cele 340 de zile, Scott a crescut cu cinci centimetri faţă de fratele său.

„Sunt ca într-un laborator aici, pe Pământ. Mâine voi sta patru ore într-un aparat de rezonaţă magnetică,” a mai spus astronautul.

Viaţa în spaţiu pentru o perioadă mai lungă înseamnă, însă, şi riscuri. Oasele corpului au tot mai puţin calciu, devin mai fragile şi se pot rupe mai uşor. În plus, se formează pietre la rinichi, muşchii se pot atrofia, în timp ce inima se micşorează. Totodată, urechea internă nu mai funcţionează normal, ceea ce generează probleme de echilibru.

Americanii mai au, însă, mult până să bată recordul absolut de stat în spaţiu. Performanţa supremă îi aparţine unui astronaut rus, care a locuit pe staţia spaţială MIR 438 de zile, în perioada ianuarie 1994 - martie 1995.