Chile | Lecţia celor mai mari cutremure din istorie
Cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată, cu magnitudinea de 9.4, s-a produs în Chile. În ultimele patru decenii, în această ţară au avut loc peste 12 seisme cu magnitudinea de cel puţin 7. Cu timpul, Chile a devenit un model de pregătire anti-cutremur. Cea mai importantă lecţie: improvizaţia e pericol de moarte în caz de dezastru natural.
16 septembrie 2015. Un cutremur cu magnitudinea de 8,3 loveşte centrul Chile, o ţară sub care se ciocnesc două plăci tectonice majore.
Cutremurul e urmat de mai multe replici de magnitudinea 6 şi de valuri tsunami de până de la 4,5 metri. Şi totuşi, cum se face că doar 13 oameni au murit, când seismul a fost mai puternic decât cel care a avut loc în acelaşi an în Nepal şi care a făcut aproape 9.000 de victime? Cutremurul din 2010 din Haiti a avut magnitudinea de 7 şi, deşi bilanţul variază în funcţie de cine-l dă, estimările spun că 250.000 de oameni au pierit în această tragedie.
Chile are una dintre cele mai eficiente infrastructuri din toată lumea pentru situaţii de dezastru natural din toată lumea. Programul e condus de un fost general care şi-a pierdut soţia în cutremurul din Haiti.
Seismele sunt atât de frecvente şi de puternice în Chile, încât două dintre băuturile tradiţionale se numesc Cutremur şi Replică. Ţara a avut, deci, mereu o cultură a cutremurului, dar acesta e momentul care a schimbat complet felul în care oamenii din Chile se pregătesc de seism. Un cutremur cu magnitudinea de 8,8 a zguduit ţara în 2010. Al doilea ca intensitate după cel din 1960, care a avut între 9.4 şi 9.6 şi a fost cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată de seismografele din toată lumea.
Jumătate de secol mai târziu, seismul de 8.8 a provocat alerte de tsunami în 53 de ţări. A fost atât de puternic, încât o localitate întreagă a fost mutată cu 3 metri spre vest. În total, 525 de oameni şi-au pierdut viaţa şi pagubele s-au ridicat la 30 de miliarde de dolari.
Răspunsul guvernului a fost atât de haotic şi ineficient, încât patru oficiali au fost puşi sub acuzare pentru ucidere din culpă, pentru că populaţia nu a primit avertizare de tsunami. Pe urmă, a venit momentul ca această ţară să demonstreze că nu mai vrea să repete aceleaşi greşeli. A fost pus pe picioare un plan de reconstrucţie.
Guvernul le-a dat sinistraţilor de ales: ori construiesc nişte case ieftine, care vor cădea la următorul cutremur sau tsunami, ori fac nişte locuinţe care să reziste. Oamenii au ales a doua variantă. Dar statul nu avea bani pentru case mari, aşa că a construit jumătăţi de case, iar oamenii au posibilitatea să construiască restul odată ce au nevoie de mai multe camere şi au şi bani.
„Cutremurul mi-a dat o casă nouă. Mi-a luat unele lucruri, dar, din fericire, nu mi-a luat nicio persoană. Dar mi-a dat şansa de a-mi crea propria casă. Spaţiul acesta de aici era complet gol. Nu aveam decât pământ, pereţi şi ziduri. În funcţie de nevoile noastre, am prioritizat şi am stabilit ce e esenţial pentru noi”, povesteşte un localnic.
Acum, Chile are unele dintre cele mai stricte reglementări în construcţii din toată lumea. Orice clădire nouă trebuie să reziste la un seism cu magnitudinea de 9. Sunt folosite diverse sisteme de siguranţă, care să ofere stabilitate clădirilor.
Dispozitivele sunt compuse din straturi alternative de cauciuc şi oţel, dispuse în jurul unui miez de plumb. Cauciucul şi oţelul oferă o mare rigiditate pe verticală, combinată cu o rigiditate scăzută pe orizontală, în timp ce miezul de plumb elimină energia şi absoarbe efectul de mişcare. Aceste dispozitive sunt instalate sub fiecare coloană a unei clădiri. Când pământul se mişcă, în timpul unui cutremur, clădirea şi tot ce se află în ea nu sunt afectate.
Tot după cutremurul din 2010 a fost implementat un sistem de alertă rapidă. Extrem de eficiente sunt şi exerciţiile. Anual, în Chile se fac 6-7 simulări de răspuns în caz de cutremur, în care sunt evacuate regiuni întregi. Aşa se face că, la cutremurul de anul trecut, un milion de oameni au fost evacuaţi extrem de repede din zonele cele mai periculoase. Filosofia naţională a devenit aceasta: improvizaţia în caz de dezastru natural e cel mai mare pericol.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
