Talibanii au sărbătorit cu focuri de armă plecarea ultimilor militari occidentali din Kabul. Dar această atitudine îi lasă singuri și izolați la nivel global, în timp ce milioane de afgani se confruntă cu un viitor nesigur. Două țări s-au oferit însă să acționeze ca mediatori în criza generată de ocuparea Afganistanului de către talibani, relatează BBC.
Aceste țări, Qatar și Turcia, valorifică o istorie recentă a colaborării cu talibanii și ambele sunt în căutare de oportunități. Dar își asumă și riscuri mari, inclusiv acela de a reînnvia rivalități vechi în Orientul Mijlociu.
Oficialii din micul stat Qatar din Golf, bogat în gaze, au oferit ajutor țărilpr care încercau să-și scoată cetățenii din Afganistan.
„Nimeni nu ar fi reușit o evacuare majoră din Afganistan fără ca cineva din Qatar să fie implicat într-un fel sau altul”, spune Dina Esfandiary, consilier la International Crisis Group, un grup de reflecție care studiază conflictele globale.
„Afganistanul și talibanii vor fi o victorie semnificativă pentru Qatar, nu doar pentru că vor arăta că sunt capabili să medieze cu talibanii, ci și pentru că îi transformă într-un jucător serios pentru țările occidentale”, a spus ea.
În timp ce țările occidentale se retrăgeau din Kabul, valoarea diplomatică a acestor contacte a crescut. Feed-ul de Twitter al purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului, Lolwah Alkhater, e plin de mesaje de laudă de la puterile mondiale.
„Qatarul continuă să fie un mediator de încredere în acest conflict”, a scris ea la începutul acestei luni.
Dar medierea între talibani și restul lumii poate reprezenta riscuri pentru viitor, inclusiv cea de a agrava una din faliile din Orientul Mijlociu. Turcia și Qatarul sunt mai apropiatee de mișcările islamiste din regiune, ceea ce creează frecvent tensiuni cu puteri precum Egiptul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care văd astfel de grupuri ca pe o amenințare gravă.
Dina Esfandiary spune că revenirea talibanilor la putere înseamnă un reviriment al islamismului, o ideologie politică care încearcă să reorganizeze guvernul și societatea în conformitate cu legea islamică, dar adaugă că, deocamdată, acesta nu depășește Asia de Sud.
„Este valabil pentru Afganistan, dar asta nu înseamnă că este valabil și pentru Orientul Mijlociu. De-a lungul ultimilor 10 ani, regiunea a mers înainte și înapoi între grupurile islamiste și grupurile non-islamiste”, a explicat ea.
Când talibanii au mai fost la putere, în anii 1990, doar trei țări au avut legături oficiale cu ei: Pakistan, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Saudiții și EAU au tăiat toate relațiile oficiale după atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA. Cu toate acestea, ar fi primit finanțare din partea unor saudiți timp de mai mulți ani după aceea. Oficialii saudiți au negat existența oricărei finanțări oficiale pentru talibani și au declarat că există măsuri stricte pentru a opri fluxurile de numerar private.
Dar, pe măsură ce prezența trupelor americane în Afganistan a devenit tot mai nepopulară în rândul americanilor, s-a deschis ușa pentru alte țări dornice să acționeze ca mediatori.
Pentru Qatar și Turcia, contactul cu talibanii s-a dezvoltat în moduri diferite.
În timp ce administrația președintelui american Barack Obama încerca să pună capăt războiului, Qatar a găzduit liderii talibani pentru a discuta eforturile de pace din 2011.
A fost un proces controversat. Apariția unui steag taliban în suburbiile strălucitoare din Doha i-a jignit pe mulți (de altefel, au și scurtat stâlpul pe care flutura acesta, la cererea americanilor). Pentru qatarezi, a contribuit la dezvoltarea unei ambiții de trei decenii de a avea o politică externă autonomă - pe care o consideră crucială, având în vedere că se află între doi poli regionali, Iranul și Arabia Saudită.
Discuțiile de la Doha au culminat cu acordul de anul trecut, încheiat în mandatul lui Donald Trump pentru retragerea militarilor americani din Afganistan până în luna mai a acestui an. După preluarea mandatului, Joe Biden a prelungit termenul pentru retragerea completă.
Turcia, care are legături istorice și etnice puternice cu Afganistanul, s-a aflat la fața locului cu trupe non-combatante, fiind singurul membru majoritar musulman al NATO.
Potrivit analiștilor, a dezvoltat legături strânse de informații cu unele miliții cu legături cu talibanii. Turcia este, de asemenea, un aliat al Pakistanului vecin, din ale cărui seminarii religioase au ieșit de fapt talibanii.
Săptămâna trecută, oficialii turci au discutat cu talibanii timp depeste trei ore, în timp ce haosul domnea pe aeroportul din Kabul. Unele dintre discuții au fost despre operarea aeroportului pe care trupele turce le-au păzit timp de șase ani.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că a privit mesajele liderilor talibani cu „optimism prudent”. El a adăugat că „nu va cere permisiune de la nimeni” cu cine să vorbească, atunci când a fost întrebat despre criticile legate de contactul cu talibanii.
„Aceasta este diplomația. Turcia este pregătită să acorde sprijin pentru unitatea Afganistanului, dar va urma o cale foarte prudentă”, a spus el.
Prof. Ahmet Kasim Han, expert în relații afgane la Universitatea Altinbas din Istanbul, consideră că relația cu talibanii îi oferă lui Erdogan o oportunitate.
„Pentru ca puterea lor să fie durabilă, talibanii au nevoie de ajutor internațional și de investiții. Talibanii nici măcar nu sunt în stare să plătească salariile angajaților lor de astăzi”, a declarat el pentru BBC.
El a adăugat că Turcia ar putea încerca să se poziționeze ca „garant, mediator, facilitator” - ca intermediar mai de încredere decât Rusia sau China, țări care și-au țnut ambasadele deschise la Kabul.
„Turcia poate îndeplini acest rol”, spune el.
Editor : M.B.
