Ce face NATO după ce rușii au lovit cu rachete teritoriul Poloniei
Două rachete trase de Rusia au căzut pe teritoriul Poloniei, stat membru NATO. Ca urmare a acestui incident va exista o reacție a Alianței Nord-Atlantice. Astfel, în cazul în care un stat membru al Alianței este lovit neintenționat, se poate activa Articolul 4, la cererea țării în cauză.
Conform Articolului 4, toate deciziile NATO sunt luate prin consens, după discuții și consultări între țările membre. Aliații pot face schimb de opinii și informații și pot discuta probleme înainte de a ajunge la un acord și de a lua măsuri.
Consultarea este o parte cheie a procesului decizional al NATO, deoarece toate deciziile sunt luate prin consens.
Discuțiile vizează toate subiectele de interes pentru Alianță, inclusiv activitățile de zi cu zi ale Alianței, obiectivele sale de bază și rolul fundamental.
Consultarea consolidează dimensiunea politică a NATO, oferind membrilor oportunitatea de a-și exprima opiniile și pozițiile oficiale.
De asemenea, acordă NATO un rol activ în diplomația preventivă, oferind mijloace pentru a ajuta la evitarea conflictelor militare.
În Articolul 4 din tratatul fondator al NATO, membrii pot aduce în discuție orice problemă care provoacă îngrijorare, în special cea legată de propria securitate, pentru a fi discutată în cadrul Consiliului Nord-Atlantic (CNA).
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
De la crearea Alianței în 1949, Articolul 4 a fost invocat de mai multe ori, de exemplu de către Turcia.
Consultarea ia mai multe forme. La nivelul de bază, implică pur și simplu schimbul de informații și opinii. La un alt nivel, începe comunicarea acțiunilor sau deciziilor, pe care guvernele le-au luat deja, sau ar putea fi pe cale să le ia. În cele din urmă, poate cuprinde discuții cu scopul de a ajunge la un consens asupra politicilor care trebuie adoptate, sau acțiunilor care trebuie întreprinse.
În concluzie, consultarea este continuă și are loc atât pe o bază formală, cât și informală. Se poate întâmpla rapid, datorită faptului că toate statele membre au delegații permanente la sediul NATO de la Bruxelles. Guvernele se pot reuni în scurt timp, ori de câte ori este necesar, de multe ori cu cunoștințe prealabile despre preocupările lor naționale respective, pentru a conveni asupra politicilor comune sau pentru a lua măsuri pe baza consensului. Comitetele NATO facilitează consultarea, permițând oficialilor guvernamentali, experților și administratorilor să se reunească zilnic pentru a discuta o gamă largă de probleme.
În Alianță este aplicat principiul luării deciziilor consensuale, ceea ce înseamnă că toate „deciziile NATO” sunt expresia voinței colective a tuturor statelor suverane care sunt membre ale acestei organizații. În timp ce luarea deciziilor prin consens poate ajuta o țară membră să-și păstreze suveranitatea națională în domeniul apărării și securității, Articolul 4 poate fi o invitație pentru țările membre de a acorda acest drept grupului, sau poate duce pur și simplu la o cerere de sprijin din partea statelor NATO.
Articolul 4
În conformitate cu Articolul 4 din tratatul fondator al NATO, țările membre pot aduce o problemă în atenția Consiliului Nord-Atlantic (CNA) – principalul organism politic decizional al NATO, și o pot discuta cu Aliații.
Articolul prevede:
„Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea uneia dintre părți este amenințată”.
Orice țară membră poate invoca în mod oficial Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord. De îndată ce este invocat, problema este discutată și poate duce la o anumită formă de decizie sau acțiune comună în numele Alianței. Indiferent de scenariu, colegii membri care fac parte din Consiliu sunt invitați să reacționeze la o situație adusă la cunoștință de o țară membră.
De la crearea Alianței în 1949, Articolul 4 a fost invocat de șapte ori. La 24 februarie 2022, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia au solicitat să organizeze consultări în temeiul Articolului 4, după invazia rusă a Ucrainei.
La 26 iulie 2015, Turcia a făcut aceeași cerere, având în vedere gravitatea situației care a fost generată de atacurile teroriste și pentru a informa aliații cu privire la măsurile pe care le lua.
Polonia a invocat articolul 4 la 3 martie 2014, ca urmare a tensiunilor crescânde din Ucraina vecină, și a acțiunilor agresive ale Rusiei. În două rânduri, în 2012, Turcia a solicitat o întâlnire a CNA în temeiul Articolului 4: o dată la 22 iunie, după ce unul dintre avioanele sale de luptă a fost doborât de forțele de apărare aeriană siriene și a doua oară la 3 octombrie, când cinci civili turci au fost uciși de obuzele siriene. În urma acestor incidente, la 21 noiembrie, Turcia a solicitat desfășurarea rachetelor Patriot. NATO a fost de acord cu această măsură defensivă pentru a ajuta Turcia să-și apere populația și teritoriul, și pentru a ajuta la detensionarea crizei de la graniță.
Anterior, la 10 februarie 2003, Turcia a invocat în mod oficial Articolul 4, solicitând consultări în cadrul CNA cu privire la asistența defensivă din partea NATO în cazul unei amenințări la adresa populației sau a teritoriului său, rezultată din conflictul armat din Irakul vecin. NATO a fost de acord cu un pachet de măsuri defensive și a desfășurat Operațiunea Display Deterrence de la sfârșitul lunii februarie până la începutul lunii mai 2003.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
