BUSINESS CLUB. Consecințele unui nou război rece. Pentru România ar putea exista avantaje
Însă opiniile sunt atât de disparate, încât este posibil să nu existe un rezultat. Premierul britanic David Cameron susţine impunerea de sancţiuni mai dure, dar e greu de trecut la fapte, pentru că Regatul Unit ar avea de suferit mult. Un comentariu inspirat vorbea Londongrad, referitor la cât de importante sunt companiile şi oamenii de afaceri din Rusia pentru City-ul londonez.
În tot cazul, configuraţia lumii se va schimba, vor fi repoziţionări. Liderrii mondiali chiar au vorbit de posibilitatea de a ajunge la un nou război rece.
Rusia a plantat în toţi aceşti ani conflicte îngheţate în regiune - Transnistria, Osetia de Sud sau Abhazia. Un nou război rece vine cu influențe serioase în economie. Multe rele, dar şi bune, iar pentru România ar putea exista avantaje.
Istoria arată partea bună a unui război rece - a început în 1946, s-a terminat în 1989 şi toată această perioadă a fost una de creştere economică susţinută. Iar starea de conflict a contribuit la dezvoltare, scrie MarketWatch.
Un război rece ar împărţi Europa şi lumea în blocuri. România ar fi de data această de partea corectă a baricadei. În asemenea situaţii, ţările strategic poziţionate - iar România este în această situaţie - devin extrem de importante. Beneficiază de asistenţă financiară sporită, marile puteri vin cu sprijin militar, inclusiv culoarea politică a puterii devine importantă.
Rotiţele economiei se învârt diferit în situaţii excepţionale; priorităţile se schimbă odată ce cheltuieli mari trebuie regândite.
Ce se schimbă
Dependenţa de gazul rusesc cere găsirea unor alternative sigure, alternative care în primă instanţă înseamnă preţuri mai mari, chiar dacă e vorba de contramăsuri ale Rusiei la sancţiuni sau doar surse alternative mai scumpe. Cert este că va există un impact puternic. Resursele energetice vor fi mai scumpe.
Comerţul dintre blocul comunitar şi Rusia a crescut de patru ori numai în ultimii 10 ani - întreruperea legăturilor comerciale ar lovi direct în afacerile europenilor, dar asta nu înseamnă că sancţiunile impuse ruşilor nu vor funcţiona. Izolată, Rusia va întâmpina probleme serioase să-şi găsească investitori, lucru care ar pune mari piedici.
„Este vorba despre presiuni asupra rezervelor, banca centrala va trebui probabil să creasca rata dobânzilor. Economia Rusiei abia se mișcă, e cladită pe o bază fragilă și are probleme structurale. Dobânzile mai mari încetinesc creșterea economica și pot însemna chiar criza financiara", spune Tim Ash, șeful diviziei de analiză a piețelor emergente de la Standard Bank.
Blocată în Europa, Moscova va trebui să-şi întoarcă faţă către est, către Asia, însă acolo va găsi un gigant, China. Un parteneriat este posibil, dar nu va fi ceea ce îşi doreşte Vladimir Putin. Rusia va fi putere subordonată, departe de statutul de vioară întâi, dorit de Kremlin.
Cheltuieli militare, sfârșit de criză?
Un război rece poate deveni, pe de altă parte, în orice moment fierbinte şi el este caracterizat printr-o pregătire continuă pentru acest deznodământ. De teama unui conflict deschis, Estul şi Vestul vor da, cel mai probabil, startul cursei de înarmare. Războiul Rece a venit la pachet cu bugete enorme de apărare.
Problema este că invazia Crimeei vine într-un context economic nefavorabil. Pieţele sunt încă măcinate de criză, iar deficitele bugetare sunt vaste. Dar tot pe modelul istoric, creşterea susţinută poate fi generată de stat. Ţările vor porni comenzi. Există teoreticieni care susţin că Marea Depresiune începută în 1929 s-a terminat de fapt abia la începerea celui de-al Doilea Război Mondial ca urmare a cheltuielilor militare uriaşe.
Desigur, se pune problema finanţării acestora. Toate au o rezolvare. Pe exemplul Statelor Unite, băncile centrale pot oricând da drumul la tiparniţa de bani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
