Boko Haram, ameninţarea teroristă din Africa. Gruparea a ucis 150 de oameni în Nigeria, în timpul atacurilor din Paris

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

O explicaţie este că atacurile puse la cale de militanţii Boko Haram s-au produs în acelaşi timp cu cele din Franţa, dar din cauză că zona respectivă este izolată, informaţiile despre masacru au ajuns greu şi târziu la presa nigeriană şi la agenţiile internaţionale. Publicaţia britanică The Guardian notează că în partea de nord a Nigeriei, vizată de atentate, sunt foarte puţini jurnalişti şi, în plus, ei sunt o ţintă pentru jihadişti. Mai mult decât atat, Boko Haram a distrus infrastructura locală şi accesul la internet este ca şi inexistent. În plus, guvernul nigerian a încercat mereu să diminueze ameninţarea Boko Haram - iar cum ţara se pregăteşte pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare de luna viitoare, există suspiciunea că asta ar face şi acum.

Şi totuşi, de ce nu reuşesc autorităţile să anihileze gruparea jihadistă Boko Haram, deşi mai bine de 8.500 de soldaţi au fost trimişi în partea de nord să lupte împotriva radicalilor? Armata nigeriană a avut misiuni de succes de menţinere a păcii în zonele unde a intervenit până acum. În ţară însă, populaţia îi priveşte pe soldaţi cu neîncredere, acuzaţiile de abuzuri la adresa civililor abundă, trupele nu sunt nici bine dotate, nici bine antrenate, ceea ce i-a făcut pe mulţi soldaţi să refuze pur şi simplu să lupte împotriva insurgenţilor.

La rândul lor, combatanţii Boko Haram sunt antrenaţi de militanţii altei grupări, temuta Al-Qaida şi au la dispoziţie armament şi muniţie din surse foarte generoase de finanţare.

Gruparea a apărut în 2002, şi a trecut de la lupta împotriva a tot ceea ce înseamnă influenţă vestică (de la pantaloni până la alegeri) la operaţiuni militare pentru crearea unui stat islamic în 2009, ceea ce a dus la declararea ei ca grupare teroristă în Statele Unite din 2013.

Analiştii militari amintesc şi de bătălia pentru resursele de petrol şi gaze de şist din nordul Africii. Nigeria este cel mai mare producător de petrol din Africa. Cu toate acestea, în partea de nord a ţării, unde Boko Haram este foarte puternică, 70% din populaţie trăieşte cu mai puţin de 1 dolar pe zi. Adăugaţi la sărăcie analfabetismul, corupţia de la nivelul statului, infrastructura învechită şi schimbările de climă care au transformat tot mai multe zone agricole în deşert. Astfel veţi avea tabloul unei ţări bogate care păstrează bogăţia doar pentru cei privilegiaţi. Analiştii spun că cei mai mulţi luptători Boko Haram nu sunt fanatici musulmani. Mulţi sunt nişte tineri săraci care nu mai vor să trăiască într-o ţară coruptă.

Pe de altă parte, organizaţii internaţionale spun că există dovezi că gruparea Al-Qaida în Maghreb exploatează influenţa în creştere a Boko Haram, pentru ca, în cele din urmă, să ajungă să controleze regiunile africane bogate în petrol - Algeria, Delta Nigerului, Nigeria şi Ciad.

Iar guvernele occidentale, interesate desigur de resursele respective, se fac că nu văd felul în care aceste state finanţează terorismul, tocmai ca prin haosul creat în regiune să-şi găseasca portiţe de acces către ce a mai rămas din petrolul şi gazele naturale din Africa.