Campanie de imagine la Damasc. Preşedintele sirian Bashar al Assad s-a urcat la volanul unei mașini și le-a făcut jurnaliștilor un tur, a invitat televiziunea să-l însoţească în provincia Ghouta, recent recucerită de trupele guvernamentale, de la rebelii care lupta de 7 ani pentru înlăturarea președintelui de la putere. Al Assad nu a spus însă niciun cuvânt despre exodul declanşat de ofensivă. Peste 50 de mii de oameni au fugit din Ghouta de teama represaliilor.
Relaxat şi zâmbitor, preşedintele sirian a urcat chiar el la volan şi a străbătut mai multe cartiere din Damasc, înainte de a ajunge în Ghouta de Est, unde urmele luptelor crâncene cu rebelii sunt vizibile la tot pasul. Mesajul propagandistic e menit să refacă popularitatea preşedintelui afectată de războiul civil vechi de şapte ani.
„Drumul către aeroport a readus viaţă şi oxigen pentru ţară. Oamenii se întorc cu faţa către guvern, aşa cum am spus că trebuie de multă vreme, ca oamenii să vadă statul şi guvernul drept tatăl şi mama naţiunii şi singura tabără legitimă în orice proces militar sau politic”, afirmă Bashar al Assad - preşedintele Siriei.
Civilii reveniţi în zona devastată de conflict au mai puţine motive de bucurie decât preşedintele lor.
Regiunea disputată de rebeli şi trupele guvernamentale este distrusă în cea mai mare parte şi este greu de crezut că se poate trăi printre ruine, dar din nefericire pentru ei, sirienii s-au obişnuit cu acest trai în ultimii şapte ani. Cei care revin acum sunt susţinătorii guvernului. În schimb, zeci de mii de localnici care i-au susţinut pe rebelei, au preferat să plece odată cu apariţia trupelor guvernamentale. În ceea ce-l priveşte pe Bashar al Assad, acesta şi-a felicitat soldaţii, a mers în mijlocul lor, şi chiar s-a urcat pe un tanc în aclamaţiile militarilor.
Preşedintele sirian nu a suflat însă o vorbă despre celălalt front, din nord, unde 200 de mii de oameni şi-au părăsit locuinţele de teama ofensivei turceşti. Soldaţii Ankarei au cucerit enclava Afrin, controlată de rebelii kurzi, o misiune criticată de occident, care se teme de o nouă criză umanitară într-o ţară în care jumtate de populaţie trăieşte în altă zonă decât cea în care locuia înainte de război.