„Nu se poate continua să se facă presiuni asupra unor ţări care sunt în plină recesiune”, a declarat preşedintele Obama, în condițiile în care noul guvern grec îngrijorează creditorii afirmând că vrea să-şi renegocieze datoria. „La un moment dat, este necesară o strategie de creştere pentru a-şi putea rambursa datoriile", a declarat șeful Casei Albe.
Preşedintele american a admis că Grecia avea „o nevoie teribilă” de reforme, amintind de colectarea deficitară a taxelor, dar spune că „este foarte dificil să faci schimbări, dacă nivelul de trai al oamenilor a scăzut cu 25 la sută. Pe termen lung, sistemul politic, societatea nu pot suporta acest lucru”, consideră președintele american.
PIB-ul Greciei a scăzut cu aproximativ 25 la sută între 2009 şi începutul lui 2014, înainte de o relansare în al doilea şi al treilea trimestru din 2014, după ani la rând de recesiune.
Preşedintele american a adăugat că speră ca Grecia să rămână în zona euro, dar că acest lucru cere „compromisuri din toate părţile”.
Pe de altă parte, Obama s-a arătat îngrijorat în general de nivelul scăzut de creştere în Europa.
„Prudenţa fiscală, reformele structurale sunt necesare în multe dintre aceste ţări, dar ceea ce am învăţat din experienţa noastră în Statele Unite ... este că cea mai bună modalitate de a reduce deficitele şi de a reinstaura soliditatea fiscală este să obții creştere" economică, a declarat el.
„Când ai o economie care este în cădere liberă, trebuie să ai o strategie de creştere, nu doar eforturi pentru a presa şi mai mult o populaţie care suferă din ce în ce mai mult”, a apreciat preşedintele american.
Formaţiunea de stânga radicală Syriza, câştigătoarea alegerilor din Grecia, vrea să-şi renegocieze datoria de 300 de miliarde de euro (aproximativ 175 la sută din PIB). Sâmbătă, cancelarul german Angela Merkel a exclus orice idee de ştergere pur şi simplu a datoriei, deţinută în mare parte de statele europene, începând cu Germania (40 de miliarde de euro) şi Franţa (31 de miliarde).
Grecia promite să-și plătească datoriile
Grecia îşi doreşte să ajungă la un nou acord cu creditorii internaţionali cu privire la datoria sa publică până la sfârşitul lunii mai. Noul ministru de finanţe de la Atena consideră că salvarea economiei greceşti costă întreaga Europă prea mult şi că este în interesul întregului bloc comunitar să ajute Grecia să revină pe creştere.
De asemenea, oficialii greci spun că uniunea monetară este irevocabilă.
Aflat la Paris, în cadrul turnelului său european, ministrul grec de finanţe a spus că ţara sa nu doreşte să mai ia încă o tranşă din împrumutul extern, deoarece guvernul elen doreşte să minimizeze preţul pe care Europa îl plăteşte pentru menţinerea Greciei pe linia de plutire. De asemenea, guvernul de la Atena nu vrea să mute povara datoriilor de la contribuabilii greci la cei din alte ţări europene, prin nerambursarea împrumutului.
„Îngrijorarea mea, în primul rând ca european, este că actualul program de asistenţă financiară costă restul Europei, nu doar pe noi, prea mult. Suntem interesaţi de minimizarea pierderilor pentru partenerii noştri. Şi cel mai bun mod pentru a face asta este să ajutăm Grecia să întoarcă pagina, să facă reforme şi să înceapă să crească astfel încât să ne permitem să plătim totul, cu dobândă”, a declarat Yanis Varoufakis, noul ministrul grec de Finanţe.
Oficialul grec consideră că Grecia nu va renunţa la euro, aşa cum au crezut unii economişti. Dar că în Europa trebuie făcut un nou contract social astfel încât cetăţeanul european obişnuit să se poată bucura de prosperitate. Un rol în această situaţie îl are şi Banca Centrală Europeană, care trebuie să ofere lichidităţi statelor în condiţii de criză.
„Uniunea monetară este irevocabilă. Acestea sunt cuvintele lui Mario Draghi (n. red. : preşedintele Băncii Centrale Europene), sunt cuvinte înţelepte şi sunt cuvintele care ne ghidează pe noi toţi din Europa”, a afirmat Varoufakis.
Grecia are o datorie de peste 300 de miliarde de euro. 60 la sută din aceşti bani a venit din partea celorlalte state din zona euro, în special de la Germania.