Criza provocată de coronavirus este, în primul rând, o „panică morală”, care ne infectează în primul rând mințile, și nu plămânii, consideră, într-un articol de opinie publicat în Pshychology Today, doctorul în antropologie Samuel Veissiere, care predă științe cognitive la Universitatea McGill din Canada.
„Coronavirusul este, simplu spus și aproape în mod exclusiv, o panică morală. În sensul cel mai literar cu putință. Corpurile, la fel ca mințile noastre, dar și societatea, în ansamblul ei, cu normele ei sociale și morale, au coevoluat, de-a lungul timpului, cu tot felul de agenți patogeni”, afirmă Veissiere.
Conform celui mai recent bilanț, publicat de CNN, în lume, în acest moment, sunt confirmate peste 85 de mii de cazuri de coronavirus, care este deja răspândit pe toate continentele, cu excepția Antarcticii și care a făcut deja peste 2.900 de victime. În termeni de cifre, vorbim de un procent de 0,0001% din populația globului afectată de coronavirus. Comparativ, gripa banală, arată antropologul canadian, provoacă între 3 și 5 milioane de cazuri grave de îmbolnăvire, la nivel mondial (ceea ce înseamnă circa 0,06% din populație), cu multe alte cazuri nedetectate sau neraportate.
Astfel, numărul persoanelor care mor, anual, de gripă este între 290.000 și 650.000 - aproximativ 0,008% din populația planetei.
Se naște o întrebare multiplă: de ce avem, atunci, măsuri de carantină, de ce sunt state care își închid, deja, granițele, de ce se închid școlile, sau de ce se anulează meciuri de fotbal și se prăbușesc bursele în condițiile în care șansele să fii ucis de coronavirus sunt similare cu probabilitatea de a fi lovit de trăznet?
Răspunsul, în opinia lui Veissiere, ține de incapacitatea „crasă” în a face estimări statistice corecte, dar și tendința noastră de a „supraestima” pericolele și „înclinația” spre scenarii pesimiste care ne-au ajutat, de-a lungul timpului, să supraviețuim și să evoluăm.
„Orice informație legată de un pericol sau amenințare potențială se va lipi foarte ușor de mintea noastră, va fi mai ușor de memorat și mai ușor de transmis mai departe”, spune Samuel Veissiere. „Asta ne-a crat un avantaj în evoluție: preferăm, mai degrabă, să exagerăm unui pericol decât să-l subestimăm. Conștientizarea prezenței unor agenți patogeni ne provoacă, automat, o reacție de dezgust: o astfel de atitudine ne ajută să stăm departe de pericole. Acesta e motivul pentru care oamenii simt repulsie față de șoareci, a șobolani sau gândaci, ”, afirmă Veissiere.
Iar evoluția nu e decât un joc al numerelor: fiecare specie încearcă să se dezvolte prin „exploatarea vulnerabilităților altor organisme (sau specii)”.
Coronavirusul se dovedește a fi, astfel, un „adversar extrem de inteligent” care prezintă, în opinia antropologului, o reală „poveste de succes”, în materie de epidemie, și asta tocmai pentru că nu este „foarte letal”: a reușit deja, „exploatând vulnerabilitățile psihologiei umane”, să ne închidă școlile, să prăbușească bursele și să ne influențeze stilul de viață.
Din acest punct de vedere, virusul Ebola, cu mortalitatea sa de 90%, este mai degrabă unul „stupid”: își omoară gazda -și, odată cu ea, pe sine - atât de rapid, încât nu se poate răspândi.
Editor web: M.L.
