Analiză Business Club: Care va fi adevăratul impact economic al crizei coronavirusului?
Coronavirusul a șters de la începutul săptămânii peste 3.300 de miliarde de dolari de pe burse, arată un indice de piaţă care urmăreşte evoluţia a 1.600 de companii din 23 de țări cu economii puternice, mai puțin China. Este o sumă între PIB-ul Germaniei și cel al Marii Britanii.
Îngrijorarea s-a simțit de la New York la Tokyo, după ce investitorii au văzut cum situația s-a agravat peste noapte în Coreea de Sud și Italia și cum virusul apare în tot mai multe țări. Deocamdată, este prea devreme pentru a evalua impactul și pentru a spune în ce direcție o vor lua lucrurile, iar incertitudinea este încă un motiv de îngrijorare.
22 de milioane de firme din China și 56.000 de companii din întreaga lume, afectate de coronavirus
China este de departe cea mai afectată țară, dar ce se întâmplă în a doua economie a lumii are efect de domino. Președintele chinez avertiza zilele trecute că impactul va fi relativ mare asupra economiei și societății, dar a numai pe termen scurt, și a dat asigurări că guvernul intensifică eforturile de amortizare a loviturii.
Activitatea a început să se reia treptat, după o vacanță de Anul Nou prelungită de carantină, care a ținut închise unele dintre cele mai importante centre industriale ale țării - fabrici și uzine de care depind lanțurile de producție ale multor mari companii, din domenii precum cel auto sau cel tehnologic.
Potrivit analiștilor de la Dun and Bradstreet, se estimează că în jur de 22 de milioane de firme din China sunt afectate de epidemie. Acestea, la rândul lor, afectează 56.000 de companii din întreaga lume.
Și nu este vorba numai de manufacturi, ci și de producătorii se materiile prime. China este cel mai mare producător de bumbac, furnizează 70 la sută din materiile prime rare și 70 la sută din precursorii materiilor prime folosite de industria farmaceutică.
„O evaluare (a impactului coronavirusului, n.r.) și previziuni serioase nu sunt deocamdată posibile. Este o situație care evoluează din rapid, pe care continuăm să o urmărim îndeaproape”, a declarat Paolo Gentiloni - comisarul UE pentru economie.
Prăbușire a rezervărilor turistice în Italia
Este de acum o certitudine că această criză sanitară va lovi și Europa, dar încă nu se știe cât de puternic. Deocamdată vedem că în Italia, cea mai afectată țară, deja se vorbește de recesiune, după ce criza sanitară a dus la o prăbușire a rezervărilor turistice de la 30 la sută la Napoli, la 60 la sută la Roma și 80 la sută în unele zone din nordul Italiei. Și nu este vorba doar despre frica de călătorie, căci principalele focare sunt în inima industrială a țării, iar închiderea fabricilor riscă să întrerupă lanțul de producție pentru mari companii precum Renault, BMW sau Peugeot.
Comisarul pentru Economie a precizat că legile fiscale europene permit guvernelor să crească cheltuielile pentru a compensa cele mai grave efecte ale măsurilor de limitare a contagiunii care a luat avânt de câteva zile. „În acest moment, în Pactul de Stabilitate, așa cum este formulat, există clauze de flexibilitate pentru circumstanțe excepționale. Așadar, vom discuta în lunile următoare cu țările membre, ținând cont de condițiile în care aceste clauze pentru situații excepționale pot fi folosite”, a asigurat Paolo Gentiloni.
FMI estima zilele trecute că impactul va fi relativ minor și de scurtă durată. Se așteaptă ca această criză să taie 0,1 din creșterea globală din 2020. Totuși, FMI avertiza că dacă virusul va continua să se propage, consecințele vor fi grave. În acest caz, Fondul spune că este pregătit să acorde sprijin suplimentar, mai ales țărilor mai sărace.
Zorii unei noi crize?
De când a apărut pe radar această chestiune a coronavirusului am tot insistat pe pagubele economice, nu doar că ăsta e jobul nostru, ci și pentru că acolo va fi efectul cu adevărat usturător. Din pespectiva pericolului asupra sănătății trebuie să fim precauți, fără a ne panica. E un virus mai slab decât virusul gripal. Nu e nici Ebola, nici febra spaniolă de acum o sută de ani. Dar mai departe, măsurile de izloare, blocajele, sunt puternic decontate de economie. Piețele răspund prima dată la astfel de evenimente.
Bursele au avut joi iarăși o zi groaznică, cu scăderi de peste 3% în Europa. La Londra, cu o pierdere de peste șapte la sută în această săptămână, indicele Footsie înregistra cea mai slabă săptămână din 2011, din vremea în care criza datoriilor suverane făcea ravagii. Aceiași referință de rău augur o avea și indicele paneuropean Stoxx 600, care adunase o scădere de 10% de luni încoace. Nici în Statele Unite lucrurile nu păreau deloc optimiste. Indicele S&P 500 de la bursa new-yorkeză se apropia de cea mai slabă performanță săptămânală din 2008.
Un analist CMC Markets comenta reacțiile cu aceste cuvinte extrem de dure: spunea că piețele au ajuns la stări de natură schizofrenică. Săptămâna trecută dădeau pe afară de optimism și acum s-au întors cu 180 de grade la pesimism de ultimă speță. Remarcă obiectivă, cu toate că ar mai trebui adăugat ceva - poate că acest conronavirus a activat, de fapt, un sentiment reprimat o vreme.
Cel puțin pe acest început de an, am tot avut recorduri după recorduri pe burse până la punctul în care apăreau întrebări dacă nu cumva era o supraevaluare. Și atunci a venit o corecție dură. Poate bună, pentru a preveni o bulă.
Apoi mai apare întrebarea: care este totuși impactul în viața de zi cu zi a acestor mișcări de pe bursă? Desigur, la primire sunt cei care dețin astfel de active, dar transmisie există și mai departe.
Criza de cerere vs șocul ofertei
Într-o primă fază a epidemiei, avem o criză de cerere în anumite domenii, transport, turism, chiar în consum, pe fondul unor oameni neplătiți prin China, care au fost ținuți pe acasă. Companiile din aceste domenii își văd acțiunile căzute.
În a doua fază, vine un șoc al ofertei. Sunt zeci de mii de companii chineze sau de aiurea care au fost afectate de închidere, perturbate măcar de la fluxul normal. Mai departe se gâtuie industrii întregi. Deja producători auto sau de electronice anunță că vor avea probleme din cauza crizei de componente. Plouă cu rapoarte de revizuire a datelor financiare din partea companiilor. Cel puțin în primul trimestru rezultatele vor fi sub așteptări.
Goldman Sachs a venit joi cu o prognoză în care arată că nu se așteaptă la creșteri de profitabilitate în acest an pentru companiile listate. E motiv de scădere.
Cine are de suferit și în ce fel?
Primii loviți sunt cei care au titluri. Ei nu vor mai încasa dividende și acțiunile vor valora mai puțin. Dar efectul e mai lung.
Dacă o companie nu are profitabilitate în creștere, atunci planurile sale de dezvoltare vor fi afectate - investiții mai subțiri, inovație - așișderea, majorări salariale - cam după buget... Când o mașină nu poate fi asamblată din cauza lipsei unor componente, angajații sunt trimiși acasă în șomaj tehnic.
Deci, mai departe, ajungem la viața omului. Nu degeaba bursele sunt de fapt oglinda economiei. Chiar dacă uneori este una distorsionată ,cu atitudini schizofrenice, totuși arată ce se întâmplă sau se va întâmpla.
Pe acest fond, Bank of America a anunțat joi că și-a corectat prognoza de creștere economică și vede 2020 ca cel mai slab din 2009 încoace, deci sub 2019. Estimează acum un avans de 2,8%, față de 3,1% cât avea până acum.
Și ca să o spunem destul de simplu: poate că acest coronavirus, prin aceste mișcări în economie, nu îți va aduce nimic negativ în viață. Dar poate să-ți ia ceva din acel potențial de mai bine.
Începe de sus și continuă mai departe. Iar la vârf situația este percepută ca fiind gravă.
Piețele au răspuns destul de violent și în urma ieșirii neconvingătoare a lui Donald Trump de miercuri seară. Și-a pregătit conferința tocmai pentru a da încredere, dar efectul a fost contrar celui așteptat. Mesajul chiar a fost neinspirat. Pur și simplu a spus că riscul de infecție în America este foarte scăzut. Și asta a fost fost intrepretat ca superficialitate, adică nu există un plan concret, pârghii și mecanisme de intervenție în caz că se întâmplă ceva. Iar când a fost întrebat despre evoluția bursei, Trump a dat vina pe dezbaterea democraților pentru scădere. Dezbaterea a avut loc marți, iar scăderile au debutat luni. Deci, total pe lângă.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
