Wolfgang Schäuble, ministrul german de Finanţe: Europa a înţeles acest lucru mai bine acum, deşi a durat o vreme, dar Europa a înţeles mai bine că afluxul de refugiaţi trebuie stăvilit. Europa trebuie, a spus-o şi preşedintele ţării într-un fel atât de frumos, dar aşa cum se spune în dreptul roman: „Ultra posse nemo obligatur”, ceea ce înseamnă în germană că imposibilul nu poate fi făcut. Nu punem în discuţie voinţa noastră de a primi refugiaţi, aşa cum a spus preşedintele, inima noastră este mare, dar posibilităţile noastre sunt limitate”.
Declaraţia șefului finanţelor Germaniei vine după ce ce Angela Merkel a spus că, în criza refugiaţilor, problema trebuie rezolvată, nu pasată de la unii la alţii.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei: „Fac parte dintre aceia care spun: Dacă avem o astfel de situaţie şi dacă este acum treaba noastră, atunci să o rezolvăm. Sunt de acord cu ce spunea Cardinalul Marx: „Dumnezeu ne-a scos în cale această problemă” şi nu are acum niciun rost să ezit, trebuie să iau taurul de coarne şi să încerc să obţin o împărţire echitabilă a refugiaţilor între statele UE şi să combat cauzele crizei refugiaţilor. Dar să mă eschivez, să ezit, nu este felul meu de-a fi”.
Şi totuşi, valul de refugiaţi a pus în dificultate autorităţile germane. Un înalt oficial din ministerul de Interne de la Berlin a declarat pentru Bild, sub acoperirea anonimatului: „Am pierdut complet privirea de ansamblu - nu ştim cine a venit şi nu ştim câţi au venit. Există doar estimări care se bazează doar pe cifrele poliţiei de frontieră din Bavaria".
Angela Merkel a răspuns şi criticilor venite din parte conservatorilor din Bavaria, partenerii ei de guvernare, care îi repoşează că practic i-a invitat pe refugiaţi să vină în Germania.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei: „Cancelarul austriac m-a sunat atunci. Refugiaţii erau deja pe autostradă. Ştiam deja că, în luna august, 70 de mii de oameni au ajuns în Germania prin Ungaria. Iar acum situaţia atinsese deja un punct culminant. Aflasem de refugiaţii care au murit în camion. Veniseră până la gara din Ungaria şi apoi au mers pe jos. Ştiam că, deşi în august au venit atâţia în Germania, vor fi şi alţii care nu se vor opri să facă acest drum periculos. Şi apoi am văzut cu toţii şi imaginea aceea cumplită cu băieţelul mort în Turcia şi am fost cutremuraţi. Aşa am luat decizia (de a-i lăsa să vină, n.r). Aş lua din nou aceeaşi decizie”.