Analiză NYT. NATO se străduiește să rămână credibil în fața provocărilor Rusiei 

 Foto: Gulliver/Getty Images

Capitala Poloniei va găzdui în luna iulie următorul summit al NATO, în cursul căruia liderii vor lua în discuție trimiterea unor batalioane în Polonia și țările baltice, o măsură care este posibil să deranjeze și mai mult Rusia, care susține că extinderea Alianței spre est îi amenință securitatea națională.

New York Times notează că problemele legate de securitate au ajuns la un nivel similar celui din timpul Războiul Rece. O serie de evenimente a dus la decizia NATO de a-și spori capacitățile militare în Europa: criza imigranților, ofensiva militară a Rusiei în Crimeea și Ucraina de Est și bombardamentele Rusiei din Siria, care au demonstrat că capacitățile militare ale Rusiei cresc. De asemenea, recent, Rusia a vorbit deschis despre utilitatea armelor nucleare, scrie cotidianul american. 

Totuși, în ciuda amenințărilor crescânde, multe țări din Europa încă nu au adoptat măsuri mai serioase pentru a consolida NATO. Unele țări au fost refractare la ideea de a-și spori bugetul pentru Apărare, în ciuda apelurilor lansate de mai multe ori de NATO în trecut. Mai mult, unele țări, ca Italia, au redus chiar bugetul pentru Apărare. De asemenea, Franța revine la scepticismul său tradițional față de Alianță, despre care consideră că reprezintă un instrument al politicii SUA și o încălcare a suveranității sale.

Și în SUA sunt nemulțumiri legate de NATO. Declarațiile făcute de candidatul republican pentru Casa Albă, Donald Trump, deși au fost spue în plină campanie electorală, arată că în SUA crește curentul celor nemulțumiți de faptul că Statele Unite duc mai mult din „povara” NATO atât din punct de vedere militar cât și din punct de vedere financiar. Donald Trump a spus că Alianței i-a trecut timpul și că aliații „jefuiesc” SUA și că nu ar fi foarte înrgijorat dacă NATO s-ar destrăma.

Consolidarea capacităților Alianței pe frontul de Est

În prezent, NATO a luat decizia de a plasa patru batalioane de luptă de 1.000 de soldați fiecare în țările care au graniță cu Rusia, repectiv în Țările Baltice (Estonia, Letonia și Lituania) și Polonia, scrie New York Times. 

În timp ce Marea Britanie, Germania și SUA și-au asumat conducerea unui batalion fiecare, care va conține soldați din mai multe țări NATO pentru a păstra ideea de forțe multinaționale, încă nu s-a stabilit cine va conduce cel de-al patrulea batalion, în condițiile în care summitul de la Varșovia din 8-9 iulie se apropie rapid.

„Statele Unite nu va conduce două batalioane. Noi vom conduce unul și vrem să îi convingem pe aliați să preia conducerea pentru celelalte trei”, a transmis ambasadorul SUA, Douglas E. Lute, Alianței.

Cu toate acestea, țări mai mari precum Italia și Franța au refuzat această responsabilitate. Mai mult, talia a redus bugetul pentru Apărare, după ce acum doi ani a promis să îl mărească, notează NYT. 

Franța, care a revenit, sub guvernul socialist, la o poziție mai sceptică față de NATO și conducerea sa americană, este epuizată de campaniile militare din Mali, Republica Central Africană, Africa de Nord și Siria, precum și patrulele trimise în stradă după atentatul terorist de la Paris.

De asemenea, Franța va contribui, cel mai probabil, cu 150 de soldați la forțele desfășurate în Europa, au spus oficiali NATO, după ce a fost de acord să fie trimise trupe în Polonia.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat încrezător că va fi găsită o a patra țară care să conducă ultimul batalion până la summitul de la Varșovia.

Germania, care acum șase luni s-a opus acestor desfășurări militare, a fost până la urmă de acord cu condiția ca dialogul cu Rusia să fie reluat. De asemenea, Germania a fost de acord și să conducă un batalion.

Plasarea acestor batalioane este importantă pentru că sunt suficient de mari și bine echipate încât să producă daune serioase unui posibil invadator.

De asemenea, NATO a decis să desfășoare, preventiv, — prin rotații succesive — o brigadă blindată în Europa de Est (4.200 de soldați) din februarie 2017. 

Polonia cere ca o parte din acest echipament să fie plasat pe teritoriul său, însă, momentan majoritatea va merge în Germania, Belgia și Olanda, care au depozite și mijloace de transport care datează încă din timul Războiului Rece.

De altfel, abia acum NATO verifică infrastructura (poduri, drumuri, căi ferate) ale celor mai noi membri NATO din Europa Centrală și de Est. Nu a considerat până acum că este necesar să verifice cât de repede poate să le echipeze în caz de o invazie rusească, notează New York Times. Această desfășurare de forțe preventivă în Europa de Est va presupune investiții pentru a construi depozite și infrastructură, a atras atenția ambasadorul Douglas E. Lute.

Scuturile anti-rachetă, motiv de nemulțumire pentru Rusia

Polonia, nerăbdătoare să trimită un mesaj Moscovei, a avansat serios cu demersurile pentru instalarea unui scut anti-rachetă ca cel care este deja operațional în România. Deși atât secretarul general al NATO cât și SUA au transmis că acest scut nu este îndreptat împotriva Rusiei, Moscova nu este convinsă.

Și în acest caz Franța s-a dovedit a fi sceptică. De asemenea, Franța este nemulțumită de faptul că, dat fiind că timpul de reacție al scutului anti-rachetă este foarte rapid nu va fi timp pentru ca Consiliului Nord-Atlantic, o reuniune a statelor membre și ambasadorilor săi, să se întrunească pentru a lua decizia de a-l folosi, notează cotidianul american. 

Din același motiv, Franța nu a vrut să acorde comandantului suprem al NATO, care este mereu un general american, prea multă autoritate în cazul unei crize.

Alte țări au susținut că în astfel de situații este nevoie de decizii rapide.

Programul de apărare anti-rachetă, combinat cu batalioanele care vor fi plasate lângă Rusia și sporirea forței de reacție a NATO, sunt măsuri care arată cât de mult acțiunile recente ale NATO au schimbat calculele NATO.

„Americanii vor să vadă că europenii contribuie mai mult la NATO”

NATO încearcă să asigure țările membre mai vulnerabile precum Țările Baltice, Polonia și chiar România, Bulgaria și Turcia, că Alianța este hotărâtă să își respecte promisiunea de apărare colectivă. Scuturile antirachetă sunt o parte din răspunsul promis de NATO, alături de mai multe exerciții militare în Marea Neagră și zboruri de recunoaștere mai consecvente, potriivit New York Times. 

Secretarul general al NATO a subliniat că politica dusă de Rusia a împins statele europene membre NATO să oprească procesul de reducere a bugetului pentru Apărare. Anul acesta, a spus Jens Stoltenberg, aliații din Europa vor acorda mai multe fonduri de la buget pentru cheltuieli militare, o cerință a Washingtonului de-a lungul anilor, deși multe dintre ele încă nu cheltuiesc pentru Apărare 2 % din PIB, așa cum cere NATO.

16 din cele 28 de țări membre au mărit bugetul pentru Apărare și doar Italia, Croația și Bulgaria încă taie din acest buget, deși insistă că reducerile sunt temporare.

„Știu starea de la Washington și o înțeleg: americanii vor să vadă că europenii fac mai mult, contribuie mai mult. Aceasta a fost și mesajul meu principal în capitalele din Europa”, a spus secretarul general al NATO.

„NATO rămâne o alianță nucleară”

Însă, problemele pe care NATO le are cu Rusia nu se opresc aici. Alianța trebuie să stabiliească ce strategia va adopta în fața unei Rusii a cărei doctrină militară consideră că armele nucleare trebuie folosite la începutul unui conflict pentru a-și descuraja adversarii, scrie NYT. 

Unele state membre cred că Rusia are deja arme nucleare în enclava Kaliningrad, în Marea Baltică, de unde a dezvăluit public, într-un exercițiu militar, focoase nucleare. Rusia nu a spus clar dacă acestea au fost mutate.

Deși sunt conștienți ce ar însemna folosirea armelor nucleare, Jens Stoltenberg, Douglas Lute și alți oficiali ai Alianței au subliniat că NATO „rămâne o alianță nucleară”.

„Atât timp cât în lume există arme nucleare trebuie să rămânem o alianță nucleară”, a spus secretarul general al NATO.

Citiți și:

Culisele negocierilor pentru summitul NATO de la Varșovia

Scutul antirachetă în Europa prinde contur. Ce țări au un rol în arhitectura de apărare a NATO

MAE rus: Sistemele antibalistice care vor fi instalate în România încalcă Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare