Culisele negocierilor pentru summitul NATO de la Varșovia
Klaus Iohannis, preşedintele României: „Consiliul a aprobat liniile generale de mandat ale României la Summitul NATO de la Varşovia, care va avea loc pe 8 și 9 iulie 2016, cu menţiunea ca acestea să fie actualizate şi adaptate, în funcţie de negocierile din Alianţă şi, evident, de evoluţiile situaţiei internaţionale”
Ultimele linii politice au fost trasate, în urmă cu o săptămână, la întâlnirea miniştrilor de externe din Alianţă. Pentru România, agenda este clară: o prezentă militară navală NATO în Marea Neagră şi o brigadă multinaţională la nivel terestru. Obiectivele nu sunt uşor de îndeplinit. Toate mişcările de trupe de pe flancul estic al Alianţei sunt gândite prin prisma acţiunilor Rusiei, dar şi a bugetelor necesare pentru a atinge aceste obiective.
Comandanţii militari au ajuns la concluzia că NATO poate să trimită în Polonia, România şi țările baltice 3.500 de militari care să fie grupaţi în patru sau cinci batalioane. Statele Unite au anunţat că vor participa cu un batalion. Planul iniţial a fost să contribuie cu două, dar Washingtonul ar fi vrut ca europenii să se implice mai mult. Aşasar, nu este exclus ca restul de trupe să vină din Germania, Marea Britanie, Italia şi Spania.
Premierul Dacian Cioloş a anunţat că România are sprijinul SUA pentru aceste proiecte.
Dacian Cioloș: „Am solicitat sprijinul Statelor Unite şi am obţinut promisiunea că vom fi susţinuţi atât pentru întărirea cooperării la Marea Neagră, cooperare militară la nivel naval. Am explicat demersurile pe care noi le-am făcut deja în colaborare cu Bulgaria şi cu Turcia şi am avut promisiunea sprijinului în cadrul summitului pentru ca această cooperare la Marea Neagră să fie susţinută de NATO”.
Prezenta militara navală la Marea Neagră este un subiect sensibil în cadrul Alianţei. România a reuşit să obţină sprijinul majorităţii aliaţilor, dar sunt discuţii aprinse despre felul în care va arăta această prezenţă multinaţională. Un cuvânt important îl va avea Trucia.
Mai mulţi oficiali NATO au declarat că cel mai previzibil scenariu pentru Marea Neagră este crearea unui program de exerciţii continuu la care să participe România, Turcia şi Bulgaria, cu participarea, prin rotaţie, a altor aliaţi. Potrivit Convenției de la Montreux, navele militare care nu aparţin de ţările riverane Mării Negre nu pot staţiona mai mult de 21 de zile în regiune.
Lazăr Comănescu, ministru de Externe: „Tot ceea ce înseamnă provocări foarte serioase la adresa securităţii îşi are originea în această zonă, zona sud-estică, zona Mării Negre. Asistăm la o concentrare foarte puternică de capabilităţi militare ruseşti în Crimeea”.
La nivel militar, ultimele decizii importate înainte de summit vor fi luate la jumătatea lunii iunie, când miniştri Apărării din NATO se vor reuni la Bruxelles. Tot atunci se va hotărî dacă proiectele României vor ajunge pe agenda summitului de la Varşovia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
